Evidența populației și acordarea actelor de identitate se vor face după alte reguli începând cu data de 2 august 2021. Noile reglementări sunt conținute în normele de aplicare a OG nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.
Modificările au fost impuse de necesitatea aplicării Regulamentului (UE) 2019/1.157 al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea securităţii cărţilor de identitate ale cetăţenilor Uniunii şi a documentelor de şedere eliberate cetăţenilor Uniunii şi membrilor de familie ai acestora care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie.
Principalele modificări au fost sintetizate într-un document elaborat de către Asociația Voci pentru Democrație și Justiție, scrie fanatik.ro.
Acte de identitate, eliberate înainte de vârsta de 14 ani
O primă noutate este legată de posibilitatea emiterii unui act de identitate înaintea împlinirii vârstei de 14 ani. Este doar o opțiune pe care o au la dispoziție părinții care vor eliberarea unei cărți de identitate simplă sau electronică oricând după nașterea copilului lor.
„Cererea pentru eliberarea actului de identitate trebuie să fie semnată de către ambii părinţi, prezenţi. Dacă este doar un singur părinte, are nevoie de declaraţie de la celălalt părinte eliberată la notar/consulat”, precizează sursa citată.
Pe lângă cerere mai sunt necesare: certificatul de naştere, cu care se face dovada identităţii şi a cetăţeniei române, original şi copie; actul de identitate al unuia dintre părinţi sau al reprezentantului legal, original, document cu care se realizează şi dovada adresei de domiciliu; certificatul de căsătorie al părinţilor ori certificatul de divorţ însoţit de acordul parental/hotărârea judecătorească de divorţ definitivă/irevocabilă, după caz, în situaţia în care părinţii sunt divorţaţi, original şi copie; chitanţă de plată a 7 lei taxă, la CEC sau Poştă.
A doua modificare prevede ca minorului care se află într-un serviciu social destinat protecţiei speciale a copilului, separat temporar sau definitiv de părinţi, să i se elibereze actul de identitate, prin grija acestui serviciu, de către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor din raza teritorială de competenţă.
În al treilea rând, apare cartea de mărimea unui permis şi cartea de identitate cu cip, astfel că vor exista cinci tipuri distincte de acte de identitate: cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate.
„Cartea de identitate simplă conține date și informații, înscrise pe față și pe verso şi are formatul unui card. Cartea electronică de identitate va conține pe lângă, datele prevăzute pentru cartea de identitate simplă, și un cip. Fiecare poate alege ce fel de carte de identitate doreşte”, precizează avocata Adoriana Țerescu de la VeDem Just.
Minorului sub 14 ani i se vor elibera doar carte de identitate simpla sau carte electronică de identitate. Până la împlinirea vârstei de 12 ani, minorului va primi o carte electronică de identitate, fără amprente digitale.
Durata de valabilitate se modifică
O altă modificare importantă vizează valabilitatea actelor de identitate. Astfel, cartea de identitate va fi valabilă:
-4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
-7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;
-10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani;
-pe durată nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani.
Pentru cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate durata de valabilitatea este următoarea:
-2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;
-4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
-10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani;
-nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate simplă.
De asemenea, sunt stabilite situațiile în care se eliberează cartea de identitate provizorie, valabilă un an:
- când solicitantul nu prezintă toate documentele necesare pentru eliberarea cărţii de identitate, a cărţii de identitate simple sau a cărţii electronice de identitate (cum ar fi: certificatul de naştere; certificatul de căsătorie; certificatul/hotărârea de divorţ; dovada adresei de domiciliu).
- când, temporar, nu se poate realiza procedura preluării datelor biometrice;
- în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România;