Situația de la Cernobîl este foarte gravă. Potrivit activiștilor Greenpeace, frontul de flăcări s-a fi apropiat la mai puțin de doi kilometri de sarcofagul uriaș care acoperă reactorul nuclear distrus de explozia din 1986. De partea lor, autoritățile ucrainene susțin că incendiul nu amenință direct complexul atomic, chiar dacă flăcările se manifestă aproape de acesta. Pe de altă parte, simplul fapt că pădurile contaminate din jur ard de o săptămână a dus la creșterea valorilor radioactive din aer. Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a declarat la Digi24 că nivelul de radioactivitate în zonă nu a depășit limitele normale și că pentru România nu e niciun semn de îngrijorare.
Va fi afectată România de creșterea radioactivității de la Cernobîl? Ioniță (CNCAN): Să deschidem larg ferestrele!
Situația de la Cernobîl este foarte gravă. Potrivit activiștilor Greenpeace, frontul de flăcări s-a fi apropiat la mai puțin de doi kilometri de sarcofagul uriaș care acoperă reactorul nuclear distrus de explozia din 1986. De partea lor, autoritățile ucrainene susțin că incendiul nu amenință direct complexul atomic, chiar dacă flăcările se manifestă aproape de acesta. Pe de altă parte, simplul fapt că pădurile contaminate din jur ard de o săptămână a dus la creșterea valorilor radioactive din aer. Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a declarat la Digi24 că nivelul de radioactivitate în zonă nu a depășit limitele normale și că pentru România nu e niciun semn.
Incendiul s-a declanșat în zona de excludere a centralei nucleare de la Cernobîl în 4 aprilie 2020 și s-a extins pe aproximativ 35 hectare. Autoritățile ucrainiene au intensificat monitorizarea radioactivității în zona de excludere a CNE Cernobîl și în zonele unde populația a fost strămutată că urmare a accidentului din aprilie 1986, relatează Digi24.ro
În zona incendiului autoritățile ucrainene au instalat trei puncte de monitorizare radiologică, care face parte dintr-un sistem automatizat de monitorizare a radiațiilor (ARMS). Datele ARMS sunt disponibile în timp real la următoarea adresa: http://www.srp.ecocentre.kiev.uă/MEDOPS/index.php?lang=UKR.
Măsurările echivalente ale ratei dozei în domeniile ARMS din zona nu s-au modificat în mod semnificativ, valorile curente fluctuând în intervalul normal, potrivit CNCAN.
„Nu sunt depășite nivelurile de control pentru echivalentul ratei dozei gamma. Conform rezultatelor furnizate de Observatorul Geofizic Central, în intervalul 6-7 aprilie 2020, concentrația în aer a isotopului de Cs-137 la Kiev nu a depășit 1,1×10-4 mBq / m3 valoare care se situeazaă în intervalul normal (conform Normelor ucrainene de securitate a radiațiilor, NRBU-97, PCinhal = 800 mBq / m3).
Conform măsurătorilor efectuate de sistemul automatizat de monitorizare a radiațiilor de la Rivne NPP, de la 00:00 la 3 aprilie 2020 până la 15:00 la 7 aprilie 2020, echivalentul ratei dozei a fost la nivelul de 0,09 μSv / h, care este fondul normal de radiații.
Corelând aceste informații cu măsurătorile realizate în România în perioada 4-13 aprilie 2020 (prin rețeaua națională RNSRM), confirmăm că nu s-a produs o modificare a radioactivității mediului pe teritoriul României, astfel că nu există o baza reală pentru motiv de îngrijorare pentru cetățenii de pe teritoriul României”, informează CNCAN.
Gheorghe Ioniță, președintele CNCAN, a declarat la Digi24 că România este pregătită să răspundă unui potențial eveniment de acest fel, dar deocamdată toate informațiile care converg din mai multe direcții arată doar „o ușoară creștere a radioactivității, mult departe de limitele de atenționare”.
„În zonă, măsurătorile nu arată o creștere peste limite care să ducă la alerte.
Direcția vântului e alta decât cea spre România. Atâta vreme cât în zonă creșterea radioactivității nu a depășit limitele normale, pentru populația României nu e semn de îngrijorare.
Oamenii să își deschidă larg ferestrele!”, a spus Ioniță.