Președintele Klaus Iohannis a semnat în cursul zilei de miercuri mai multe decrete printre care se numără și decretul pentru promulgarea Legii privind Codul de procedură penală. Ce modificări au fost aduse și ce prevede proiectul?
Administrația Prezidențială informează că în cursul zilei de miercuri, șeful statului a semnat trei decrete importante. Printre acestea se numără cel pentru promulgarea Legii privind Codul de procedură penală, decretul pentru promulgarea legii privind aprobarea ordonanței de urgență pentru modificarea unor acte normative, dar și decretul privind eliberarea din funcție a unui procuror din Pitești.
„Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 12 mai 2021, următoarele decrete:
Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 185/05.05.2021);
Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative care reglementează activitatea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19 (PL-x 14/01.02.2021);
Decret privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti a doamnei Angelica Paraschivescu, delegată în funcția de procuror șef Secţie judiciară la această unitate de parchet – pensionare, la data de 15 mai 2021”, informează Administrația Prezidențială.
Ce prevede modificarea Codului de procedură penală
În ceea ce privește propunerea de modificare a Codului de procedură penală (Cpp), trebuie menționat faptul că în cursul zilei de luni, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat această propunere în acord cu decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia hotărârea judecătorească trebuie să fie motivată la data pronunţării,
Au existat 244 de voturi “pentru”, trei au fost “împotrivă”, iar 40 de deputați s-au abţinut. Potrivit proiectului adoptat, modificările prevăd ca redactarea și pronunțarea hotărârii să fie făcute într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor.
“Deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii se fac într-un termen de maximum 60 de zile de la închiderea dezbaterilor. În cazuri temeinic justificate, dacă deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc în termenul prevăzut, instanţa poate amâna succesiv pronunţarea, fiecare amânare neputând depăşi 30 de zile.
În toate cazurile, deliberarea, redactarea şi pronunţarea hotărârii nu pot avea loc mai târziu de 120 de zile de la închiderea dezbaterilor”, prevede proiectul adoptat de Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.
Totodată, aceași propunere legislativă a modificat şi situaţiile în care judecători, membri ai completului, sunt împiedicaţi – de exemplu, prin pensionare – să semneze motivarea hotărârii.
“Dacă vreunul dintre membrii completului de judecată este împiedicat să semneze, hotărârea se semnează în locul acestuia de preşedintele completului. Dacă şi preşedintele completului este împiedicat a semna, hotărârea se semnează de preşedintele instanţei”, menţionează propunerea legislativă.
Sursa: Capital.ro