Un candidat ezitant, care nu cunoaște problemele actuale și de impact major cu care se confruntă Ministerul Public. Așa a fost caracterizată procuroarea Cristina Chiriac, șeful DNA Iași, de Secția de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma interviului susținut pentru funcția de procuror general al României. Ea a fost criticată și pentru răspunsul oferit când a fost întrebată despre dosarul cu fostul episcop al Hușilor.
Vedeți și Oprit la frontieră cu o mașină radiată. Ce a pățit un tânăr de 20 de ani la Sculeni
CSM a publicat hotărârea prin care a avizat negativ propunerea ministrului Radu Marinescu privind numirea Cristinei Chiriac, șefa DNA Iași, în funcția de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În hotărârea detaliată pe 12 pagini, procurorii din CSM argumentează de ce nu susțin propunerea ministrului Justiției, care afirma despre procuroarea Chiriac că „are reale aptitudini manageriale”, că nu se limitează la îndeplinirea formală a atribuțiilor manageriale, ci „implică asumarea unui leadership activ”.
Secția pentru procurori a CSM spune însă că, în interviul susținut în 12 martie, Cristina Chiriac a demonstrat contrariul.
„Răspunsurile candidatei nu au fost suficiente de clare și coerente, aceasta rezumându-se la considerații generale, fiind constatate ezitări în formularea unor puncte de vedere, dificultăți în susținerea soluțiilor propuse, precum și lipsa unor argumente concrete, menite să fundamenteze măsurile menționate în proiect. Secția apreciază că prestația doamnei Chiriac Cristina în cadrul interviului nu poate conduce la o convingere în sensul existenței abilităților manageriale, a autorității profesionale și a viziunii strategice pe care le presupune funcția de procuror general”, scrie în hotărârea publicată de CSM.
Procurorii din CSM afirmă că în urma interviului susținut de șefa DNA Iași nu a dat dovadă de o cunoaștere clară și concretă a realităților cu care se confruntă în prezent toate structurile din cadrul Ministerului Public.
Chiriac a fost criticată și pentru că a evitat să ofere un răspuns concret în ce privește competența actuală în cazul infracțiunilor săvârșite de magistrați. „Din răspunsurile oferite de doamna procuror nu se poate decela o opinie clară și asumată vizavi de problematica ridicată, ceea ce generează serioase îndoieli în ceea ce privește capacitatea de asumare a deciziilor”, reține Secția pentru Procurori a CSM în hotărâre.
Abordare „minimalistă”
Cristina Chiriac a fost criticată de CSM și în legătură cu modul în care s-a raportat la problema accesului procurorilor la aplicația Ecris a instanțelor. „Dovedește o cunoaștere deficitară a problemelor cu care se confruntă Ministerul Public, probleme actuale și cu un impact major”, spun procurorii din CSM. Soluția indicată de procuroarea Chiriac pentru remedierea situației, respectiv necesitatea de discuții la nivel local între conducerile parchetelor și instanțelor în vederea identificării măsurilor oportune, relevă o abordare minimalistă în ceea ce privește soluționarea unei probleme majore pe care o întâmpină în mod curent procurorii care activează în sectorul judiciar, avertizează CSM.
Critici și pentru explicațiile privind episodul Onilă
O altă critică a CSM a fost legată de modul în care a gestionat probele în cazul fostului episcop al Hușilor. Cristina Chiriac a fost acuzată că a ținut probele la sertar și că Cornel Onilă a fost pus sub acuzare și, ulterior condamnat, abia după investigația jurnalistică Să fie lumină.
Întrebată de acest episod cu ocazia interviului la CSM, Cristina Chiriac a afirmat că nu are ce să-și reproșeze cu acest caz. Prea puține explicații, spun procurorii CSM.
„În opinia Secției, din perspectiva standardului de integritate, ar fi fost oportună o minimă detaliere din partea doamnei procuror a aspectelor relevante din această cauză, mai ales în condițiile în care dosarul a fost soluționat definitiv”, au reținut procurorii din CSM în hotărârea prin care au dat aviz negativ Cristinei Chiriac.
Alte răspunsuri criticate de CSM
Secția pentru procurori mai spune că a constatat o deficiență din partea candidatei și în ceea ce privește „viziunea sistemică asupra sistemului judiciar”. Ea nu a reușit să indice una dintre măsurile prioritare necesar a fi adoptate pornind de la recomandările Comisiei Europene, Greco sau a Comisiei de la Veneția. „În loc să prezinte o măsură concretă, doamna procuror a preferat să facă o enumerare a recomandărilor, pentru ca în final să precizeze că din perspectiva atribuțiilor procurorului general o prioritate ar fi intensificarea luptei împotriva corupției, fără a menționa, măcar parțial, ce măsuri ar fi de natură să conducă la concretizarea acestei priorități”, notează CSM.
Reaudiată de ministrul Justiției
Potrivit procedurii, candidații care au primit aviz negativ vor fi reaudiați în cadrul comisiei constituite la Ministerul Justiției, urmând ca ulterior ministrul să decidă dacă înaintează propunerea președintelui Nicușor Dan, cel care va avea ultimul cuvânt în numire.
Fii alături de noi pe Facebook