La un an de la primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, România încă trage concluzii din ceea ce a devenit cel mai controversat scrutin din istoria recentă: un vot câștigat de un candidat outsider, urmat de o decizie fără precedent a Curții Constituționale, care a anulat întregul proces electoral și a dus la reluarea alegerilor în 2025.
Primul tur al prezidențialelor din 2024 a avut o prezență la urne de peste 52%, mai mare decât la scrutinul din 2019, și a produs o surpriză majoră: independentul Călin Georgescu a ieșit pe primul loc, urmat de Elena Lasconi (USR). Candidatul PSD, Marcel Ciolacu, s-a clasat foarte aproape de locul doi, dar în afara turului al doilea, iar Nicolae Ciucă (PNL) a obținut unul dintre cele mai slabe scoruri liberale dintr-o cursă prezidențială.
Rezultatul a fost interpretat drept un eșec sever pentru partidele mari și un semnal al frustrării acumulate în societate. Tot atunci, analiștii au remarcat ruptura dintre votul din țară și cel din diaspora, unde Georgescu și Lasconi au obținut procente mult mai mari decât candidații tradiționali.
De la suspiciuni la anulare: decizia Curții Constituționale
La câteva zile după turul întâi, au apărut acuzații de influență externă și manipulare masivă în mediul online. Președintele Klaus Iohannis a desecretizat rapoarte ale serviciilor de informații care indicau o campanie coordonată cu origini rusești, derulată pe platforme precum TikTok și Telegram, în favoarea lui Călin Georgescu. Potrivit relatărilor de presă și unor documente prezentate ulterior, rețeaua folosea micro-influenceri plătiți pentru a amplifica mesaje asociate cu Georgescu și similare unor operațiuni informaționale folosite anterior de Rusia în Ucraina. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, într-o hotărâre istorică, anularea primului tur al prezidențialelor, reținând că unul dintre candidați a beneficiat de „tratament preferențial” în mediul online, într-un mod care a distorsionat rezultatul votului. Agențiile internaționale de presă au vorbit despre un caz fără precedent în Uniunea Europeană.
Un nou început: alegerile din 2025 și ascensiunea lui Nicușor Dan
După anularea scrutinului, legislația electorală a fost pusă sub lupă, iar procesul a trebuit reluat de la zero: noi candidaturi, noi campanii, noi liste de susținători. Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru 4 mai 2025 (turul I) și 18 mai 2025 (turul II).
În primul tur al noului scrutin, George Simion și Nicușor Dan au intrat în finală, după o campanie tensionată, marcată de teme precum corupția, relația cu UE și războiul din Ucraina. Turul al doilea, din 18 mai 2025, a fost câștigat de Nicușor Dan, care a depășit candidatul naționalist George Simion și a devenit, pe 26 mai, al cincilea președinte al României post-1989. Presa internațională a prezentat rezultatul ca pe o „victorie a taberei pro-europene” după un an marcat de ingerință externă și incertitudine politică.
Fii alături de noi pe Facebook

