Independența energetică pare un vis, mai ales în condițiile în care clădirile rezidențiale din România sunt recunoscute pentru consumul mare de energie. Dacă ne raportăm la clădirile mai vechi, consumul de energie termică pentru încălzirea locuinței și a apei poate depăși 70% din consumul total de energie. Pentru proprietari, acest consum înseamnă cheltuieli mari de întreținere care, în condițiile actuale ale pieței de energie, devin și foarte greu de anticipat.
Care este soluția? Pentru clădirile vechi, izolarea termică bine făcută, înlocuirea ferestrelor cu unele performante energetic și montajul lor foarte bine făcut astfel încât pierderile de energie termică din jur să fie cât mai redus. Clădirile noi însă trebuie construite de la început pentru a fi cât mai eficiente energetic. Cel mai înalt nivel de eficiență îl reprezintă casa pasivă. Ce înseamnă să construiești în standard de casă pasivă și cum asigură acest model independența energetică, descoperiți în cele ce urmează.
Ce înseamnă să construiești în standard de casă pasivă
O casă construită în standard de casă pasivă are un consum energetic anual pentru încălzire sub 15 kWh/m², fără a pierde confortul locuitorilor. Pentru a ajunge la acest nivel de performanță casa este foarte bine gândită, proiectată și construită. Este o investiție făcută pentru un viitor liniștit, fără grija facturilor de întreținere și a fluctuației prețurilor la energie. Pentru a avea o idee în ceea ce privește case pasive preț, acesta poate crește și cu 30% comparativ cu al unei construcții convenționale.
Conceptul de casă pasivă nu este o ”găselniță” a acestei perioade, când contextul geopolitic ne face să fim tot mai atenți la prețul energiei. Încă acum mai bine de 30 de ani, fizicianul german Wolfgang Feist a construit pentru familia sa prima casă independentă energetic. Interesul cu care publicul a primit conceptul l-a determinat pe Feist să-l dezvolte. Ulterior a fost înființat Passive House Insitute care stabilește în amănunt regulile de urmat pentru a atinge o performanță energetică înaltă.
O casă construită în standard de casă pasivă este foarte bine izolată termic și are ferestre performante cu mai multe straturi de sticlă și rame cu coeficient de transfer termic scăzut. Este foarte etanșă pentru a nu exista schimburi necontrolate de aer cu exteriorul, iar zonele pe unde energie termică ar putea fi pierdută (punțile termice) sunt reduse la minimum. Pentru a obține confortul interior sunt folosite și surse naturale de energie (căldura și lumina solară), iar energia termică pierdută de aparatele electrice și corpurile umane este recuperată și refolosită.
Totul începe de la proiect
Este evident că pentru un astfel de concept nu este importantă doar casa în sine ci și amplasamentul ei, vecinătățile, terenul. Nu se poate beneficia de lumina și căldura soarelui dacă amplasamentul nu este bine ales. Trebuie gândit în perspectivă astfel încât apariția unor eventuale clădiri în vecinătate să nu ducă la scăderea expunerii la soare. Construcția trebuie corelată cu caracteristicele zonei pentru a înțelege cât impact au asupra ei. De exemplu, într-o zonă foarte însorită trebuie foarte bine gândite sistemele de umbrire pentru a nu ajunge la o supraîncălzire în perioada verii care ar duce la creșterea consumului de energie pentru a asigura un climat plăcut.
De aceea, pentru un proiect casă pasivă trebuie să existe o foarte bună colaborare între arhitect, proiectant și constructor. Colaborarea inițială dintre beneficiar și arhitect este crucială. Arhitectul trebuie să înțeleagă foarte bine dorințele beneficiarului și să le suprapună peste cerințele conceptului de casă pasivă. Iar acolo unde acest lucru este imposibil, să explice beneficiarului care sunt consecințele și să găsească o soluție care să-l satisfacă. Apoi toate aceste soluții trebuie corect transferate către proiectant și constructor.
De ce lemnul este una dintre cea mai bune alegeri pentru astfel de case
O casă pasivă poate fi construită din orice fel de material. Structura din lemn pare însă cea mai bună alegere pentru că se suprapune peste cerințele de sustenabilitate ale conceptului. Lemnul este un material natural, regenerabil și recuperabil, iar proprietatea lui de fixa bioxidul de carbon îl face unul dintre materialele cele mai prietenoase cu mediul.
Proprietățile lemnului sunt determinante pentru succesul proiectului. Față de beton, lemnul izolează de 15 ori mai bine, conductivitatea termică a lemnului de molid, folosit frecvent în astfel de structuri, fiind 0,13 W/mK față de 2 W/mK, cât are betonul. De asemenea, lemnul este de 3-4 ori mai ușor decât betonul sau cărămida, fiind la fel de rezistent. Drept consecință, casa pe structură de lemn va fi mai rezistentă la cutremur, va avea o suprafață utilă mai mare, iar fundația ei va fi mai ieftină.
A construi în standard de casă pasivă înseamnă un cost mai ridicat al noii case, dar vine cu un viitor mai liniștit, asigurat de independența energetică furnizată.
Contact:
office@litarh.ro
+4 0740 086 722