„Am făcut istorie”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.
Europarlamentarii au adoptat o reformă majoră a politicii europene privind migraţia, marcând un moment istoric după ani de tensiuni şi diviziuni între cele 27 de state membre. Reforma, rezultatul unui compromis dificil, a fost salutată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, pe platforma X, ca un pas major în abordarea migraţiei şi azilului în UE, evidenţiind un echilibru între solidaritate şi responsabilitate. În ciuda unei sesiuni plenare marcate de proteste ale activiştilor pentru drepturile omului, cele zece texte ale „Pactului privind migraţia şi azilul” au fost aprobate, introducând controale mai stricte la frontiere şi un sistem de solidaritate între statele membre.
History made.
— Roberta Metsola (@EP_President) April 10, 2024
We have delivered a robust legislative framework on how to deal with migration and asylum in the EU.
It has been more than ten years in the making. But we kept our word.
A balance between solidarity and responsibility.
This is the European way. pic.twitter.com/OW24Y8cv1k
Cancelarul german Olaf Scholz a numit reforma un „pas istoric necesar” pentru limitarea migraţiei ilegale şi sprijinirea ţărilor afectate în mod deosebit. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a subliniat importanţa reformei ca fiind o reparaţie a politicii defectuoase privind migraţia, propunând pactul în 2020 după eşecul unei încercări anterioare. Reforma a fost susţinută de principalele familii politice europene, în ciuda opoziţiei din partea extemei drepte, Verzilor, stângii radicale şi unor socialişti.
Implementarea pactului va necesita validarea oficială de către statele membre, cu obiectivul unei adoptări finale înaintea alegerilor europene din iunie. Reforma, care va intra în vigoare din 2026, face parte din eforturile UE de a reduce numărul sosirilor de migranţi prin încheierea de acorduri cu ţările de origine şi de tranzit, în contextul în care cererile de azil au atins niveluri record în 2023.
Printre măsurile introduse se numără o „verificare” obligatorie a migranţilor la frontiere şi o „procedură la frontieră” pentru accelerarea examinării cazurilor celor cu șanse minime de a obține azil. Aceasta a stârnit îngrijorări și critici, inclusiv din partea unor organizaţii pentru drepturile omului, care au condamnat detenţia familiilor cu copii şi posibila incriminare a migranţilor.
Citiți și Parlamentul European adoptă o rezoluție de condamnare a opresiunii politice din Rusia
Deşi reforma păstrează regula că prima ţară de intrare este responsabilă pentru cererea de azil, introduce un sistem de solidaritate obligatorie, oferind opţiuni de transfer sau contribuţii financiare sau materiale de la alte state membre. Cu toate acestea, poziţiile Ungariei şi Poloniei rămân critice, acestea refuzând mecanismele de relocare a migranţilor, ceea ce reflectă continuarea diviziunilor în interiorul UE privind gestionarea migraţiei.