Sindromul post-COVID le pune mari probleme medicilor, pentru că se menține la 58% din persoanele care au avut boala. Sunt afectări ale multor organe, nu numai ale plămânilor, atrage atenția medicul Virgil Musta.
Medicii se confruntă acum cu un sindrom post-COVID, ce persistă la pacienţi care au trecut prin boală, indiferent dacă au dezvoltat o formă mai uşoară sau mai severă, spune șeful Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului „Victor Babeş” din Timişoara, dr. Virgil Musta, scrie stirileprotv.ro.
Virgil Musta a subliniat că anumite momente din istoria lumii, între care şi recenta pandemie COVID, nu trebuie uitate, pentru a nu le repeta.
„Marea problemă a pandemiei nu a fost numărul de îmbolnăviri, ci numărul de decese mai ales în rândul populaţiei în vârstă, al celei cu comorbidităţi. Pandemia a fost un război în care fake news-urile ne-au indus în eroare pe toţi. Am rămas cu un sindrom post-COVID, care de acum înainte probabil că va reprezenta patologia principală mult timp.
Sindromul post-COVID înseamnă totalitatea manifestărilor pe care le avem începând din timpul bolii sau imediat după şi care persistă mai mult de trei luni de la boala acută. Peste 58% dintre persoanele care au trecut prin COVID acuză cel puţin un simptom, indiferent dacă a fost o formă severă sau uşoară. Cele mai frecvente simptome sunt oboseala, dureri de cap, probleme de respiraţie, fenomene de stres pe care le-au avut în timpul bolii sau pentru că boala a afectat sistemul nervos şi a dezvoltat anumite patologii ale sistemului nervos.
Mecanismele sunt complexe şi poate că mai frecvente decât plămânul cu care am fost obişnuiţi să fie afectat prin insuficienţă respiratorie au fost afecţiunile pe sistemul nervos. Sunt foarte mulţi pacienţi cu astfel de probleme şi foarte mulţi neurologi caută explicaţii. Afectate de COVID au fost şi inima, ficatul, aparatul digestiv şi renal”, a explicat medicul Virgil Musta în cadrul dezbaterii „Sănătatea, o prioritate naţională – drepturile pacienţilor”, relatează Agerpres.
Infecţionistul a adăugat că a fost dereglată foarte mult de COVID tensiunea arterială, în sensul creşterii acesteia, au apărut miocardita, insuficienţele cardiace, decompensările cardiace, afectare hepatică (până la 70% dintre pacienţii care au avut COVID au avut ulterior transaminaza crescută), mulţi au rămas cu boală diareică şi alte manifestări la nivelul tractului digestiv.
„Medicilor le vine foarte greu să trateze astfel de boli, pentru că nu ştiu exact care dintre cele patru mecanisme este implicat în acest sindrom post-COVID. Sunt teorii, încă neverificate, care spun că virusul persistă în anumite zone şi dezvoltă boala cronică, de exemplu hepatita cronică”, a mai spus dr. Virgil Musta.