Președintele Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin au dat astăzi undă verde pentru aderarea Finlandei la NATO, o schimbare majoră în politica de securitate, în contextul invaziei ruse în Ucraina. Cererea Finladei va fi probabil urmată de cea a Suediei, alăturarea celor două țări la alianța nord-atlantică urmând să se facă în ciuda avertismentelor repetate ale Rusiei.
Președintele și premierul Finlandei au anunțat joi dimineață sprijinul lor pentru aderarea țării la NATO, potrivit CNN.
Finlanda, care are 1.300 de kilometri de graniță și un trecut dificil cu Rusia, a crescut gradual cooperarea cu NATO, după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014. Însă până acum s-a abținut în a adera la alianța nord-atlantică, pentru a menține relații prietenoase ci vecinul său de la est.
Președintele Niinisto conduce politica externă a țării împreună cu guvernul, potrivit Constituției, iar poziția lui este considerată decisivă pentru începerea procesului de aderare, potrivit Reuters. Guvernul și parlamentul sunt așteptate și ele să aprobe decizia în curând.
„Mesajul meu este clar: Finlanda își va asigura securitatea. Acest lucru nu se va face în detrimentul nimănui”, a declarat Niinisto săptămâna trecută, după o ședință cu comisia de apărare a parlamentului.
Poziția finlandezilor față de NATO s-a schimbat rapid după invazia Rusiei în Ucraina.
Sprijinul populației pentru aderarea Finlandei la NATO a crescut la valori record în ultimele luni – cel mai recent sondaj realizat de postul public YLE arătând că 76% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării și doar 12% împotrivă. Prin comparație, sprijinul pentru aderare se situa în jurul a 25% în anii dinaintea invaziei ruse în Ucraina.
Finlandezii privesc cu îngrijorare ce se întâmplă în Ucraina, în condițiile în care au purtat două războaie cu Rusia între 1939 și 1944, când au respins o încercare de invazie, dar au pierdut aproximativ 10% din teritoriul lor la negocierile de pace care au urmat.
Suedia, așteptată să facă același pas
Schimbarea rapidă de poziție a Finlandei va atrage probabil și Suedia, mai scrie Reuters.
Partidul Social Democrat (de guvernământ) este așteptat să decidă pe 15 mai dacă va încheia o perioadă de decenii în care Suedia s-a opus aderării la NATO, o mișcare care va duce aproape cu siguranță la o cerere de a se alătura alianței nord-atlantice.
Rusia a avertizat în repetate rânduri ambele țări să nu se alăture NATO. Pe 12 martie, ministrul rus de externe spunea că „vor fi consecințe politice și militare serioase” dacă cele două state aderă la NATO.
În paralel cu procesul politic intern, președintele și premierul Finlandei au făcut turnee în țările NATO pentru a se asigura de sprijinul lor pentru aderare.
„În discuțiile mele internaționale din această primăvară, am primit încurajări pentru solușia Finlandei. Aceste discuții vor continua”, a arătat Niinisto într-o declarație.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, spusese anterior că este posibil ca NATO să permită Finlandei și Suediei să se alăture „destul de repede” alianței.
Sursa: DiGi24