Aproape un milion de români care poartă numele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe nu îşi vor mai serba anul acesta onomastica în ziua de 23 aprilie, ci în 25 aprilie, care coincide cu a doua zi de Paşte.
Motivul pentru care are loc această schimbare este acela că ziua de cinstire a Sfântului Gheorghe coincide cu Sâmbătă Mare, iar Tipicul prevede ca sărbătorirea sfinților mari care cad în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Mare să fie transferată a doua zi de Paști.
„Normele canonice ale Ortodoxiei prevăd mutarea pomenirii sfinților (cf. canonul 51 al Sinodului din Laodiceea, sec. IV) cu prăznuire care cad în zilele de rând ale Postului Mare, cu atât mai mult a sfinților care cad în Săptămâna Pătimirilor Domnului. Anul acesta, ziua de pomenire a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe coincide cu Sfânta și Marea Sâmbătă, zi în care credincioșii ortodocși de pretutindeni sunt chemați să-și îndrepte atenția spre lucrarea mântuitoare a Domnului Iisus Hristos săvârșită în această zi, în care a stat cu trupul în mormânt, dar cu sufletul S-a coborât în iad și a eliberat de acolo sufletele drepților ținute până atunci în întuneric, apoi a deschis raiul, făcându-l accesibil tuturor celor ce vor crede în El”, a explicat pentru Basilica.ro Arhim. Chiril Lovin, coordonatorul Departamentului Carte de cult al Patriarhiei Române, şi slujitor la Mănăstirea Antim din Capitală.
Sfântul Gheorghe este considerat ocrotitorul Armatei Române
Există numeroase oraşe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe ale Dunării este denumit astfel. Sfântul Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române.
Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai îndrăgiţi de creştini, fiind ocrotitorul Moldovei, dar şi patronul Angliei, Georgiei şi al Moscovei. În Lituania, Sfântul Gheorghe este venerat ca protector al animalelor, iar în unele regiuni ale Spaniei ziua lui se celebrează cu mese bogate şi daruri.
Chipul Sfântului Gheorghe, ocrotitorul Moldovei, era reprezentat pe steagul voievodului Ştefan cel Mare
Cultul Sfântului Gheorghe s-a răspândit foarte mult, odată cu imaginea sa de cavaler care a răpus un balaur. În Evul Mediu, Sfântul Gheorghe a devenit protectorul cavalerilor şi, în mod special, al cruciaţilor.
Georgia şi-a luat numele de la acest sfânt şi regii Angliei, începând cu Richard Inimă de Leu, l-au dorit ca patron al casei regale şi al ţării lor.
Şi împăratul Constantin a ridicat o biserică în cinstea lui, la Constantinopol. Chiar şi între popoarele slave, figura sa este foarte cunoscută.
Astăzi sunt multe biserici catolice şi ortodoxe dedicate lui în diferitele părţi ale lumii. Mormântul Sfântului Gheorghe este în localitatea Lida din Israel.
Tradiţii şi superstiţii. Ce nu e bine să faci de Sfântul Gheorghe
Sărbatoarea Sfântului Gheorghe era celebrată în trecut cu mult fast, timp de trei zile. În ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, oamenii pregăteau cu grijă brazde verzi, tăiate sub formă pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie şi flori galbene de primăvară, cunoscute, în Bucovina, sub numele de calce. În noaptea sau dimineaţa zilei de Sân-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, aşeza brazdele astfel împodobite "de strajă "la stâlpii porţilor şi ai caselor, la ferestrele şi uşile caselor şi grajdurilor, în grădini şi pe mormintele din cimitire. Se credea că, astfel, oamenii, vitele şi ceea ce se recolta erau protejate de forţele malefice. În Bucovina, brazdele şi ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva unor boli sau pentru a fi amestecate în hrana animalelor.
În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. În această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până în anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, ele credeau că vor fi înzestrate cu toate virtuţile şi că se vor căsători în cel mai scurt timp.
”Urzicatul” era un alt obicei, practicat de tinerii din comunităţile tradiţionale bucovinene. Întrucât sărbatoarea deschidea o perioadă solicitantă, tinerii se atingeau, pe furiş, peste părţile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzică, nutrind convingerea că în felul acesta vor fi mai ageri, mai harnici şi mai sănătoşi de-a lungul întregii veri care urma să înceapă.
Cine a fost şi ce fapte sunt relatate în mitologia Sfântului Gheorghe
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în vremea împăratului Diocleţian, în secolul al IV-lea. S-a născut din părinţi creştini, în Capadocia, şi-a mărturisit credinţa în Iisus Hristos, iar din cauza acestor convingeri religioase este întemniţat şi forţat să renunţe la credinţa creştină. Sf. Gheorghe a fost ispitit cu onoruri pentru a jertfi zeilor, însă în zadar toate aceste încercări deoarece el nu s-a lepădat de credinţa în Hristos. Este torturat şi până la urmă ucis prin decapitare la data de 23 aprilie. De aici, această zi a rămas ziua sa de prăznuire.