Sfântul Andrei este sărbătorit de creştinii ortodocşi în fiecare an, pe 30 noiembrie. Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul României, fiind primul apostol al lui Iisus Hristos care a ajuns pe aceste meleaguri. Ziua de Sf.Andrei are şi conotaţii mistice, fiind considerată de mulţi drept „Halloween-ul românesc”.
Cine a fost Sfântul Andrei
Sfântul Andrei a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus şi este supranumit şi „Cel Întâi Chemat”. A fost fratele Apostolului Petru, fiind ambii fiii pescarului Ioan. Sfântul Andrei este originar din Betsaida, un oraş din Estul Galileei.
Sfântul Andrei a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul şi a fost trimis de acesta, să-L caute pe cel despre care se spunea că este „Mielul lui Dumnezeu”. Sfântul Andrei este considerat părintele creştinismului românesc, fiind primul dintre apostolii lui Iisus care a ajuns în această zonă. Este considerat ocrotitorul României pentru că, de asemenea, a fost primul care a propăvăduit Evanghelia pe aceste meleaguri.
În zona Dobrogei există Peştera Sfântului Andrei, cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României şi supranumită de mulţi „Bethleem-ul” creştinismului românesc, scrie observatornews.ro.
Sfântul Andrei, 30 noiembrie. Tradiţii, obiceiuri, superstiţii
Ziua de Sfântul Andrei, 30 noiembrie, marchează începutul iernii în tradiţia veche, astfel că este o zi în care se prezice vremea pentru anul viitor. Agricultorii pun grâu la încolţit pentru a vedea cum va fi recolta în anul ce urmează. Punerea grâului la încolţit reprezintă un semn al belşugului şi se spune că cei care respectă acest obicei vor avea parte de prosperitate anul viitor. Tradiţia s-a mutat de la sate, la orase. Şi-a pierdut însă din semnificaţia de peste veacuri, la oraşe fiind doar o formă de amuzament în familie.
O altă tradiţie legată de sărbătoarea zilei de Sfântul Andrei ţine tot de prezicerea vremii pentru anul ce urmează. Se spune că dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, atunci iarna ce vine va fi una blândă. Dacă în schimb va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă foarte grea.
Sfântul Andrei, 30 noiembrie. Aflarea ursitului
Sfântul Andrei este sărbătoarea cea mai aşteptată de fetele tinere care vor să afle dacă se vor mărita anul ce vine. Noaptea de Sfântul Andrei este una cu o puternică încărcătura mistică astfel că, în funcţie de fiecare zonă a ţării, există tradiţii şi ritualuri diferite pentru fetele nemăritate.
Un obicei este acela al turtei sărate. Fetele trebuie să pregătească o turtă specială din pâine şi cu multă sare pe care o vor mânca înainte de culcare. Tradiţia spune că dacă vor visa un bărbat care le aduce un pahar cu apă, atunci se vor mărita anul viitor. Un alt obicei extrem de cunoscut de Sfântul Andrei este cel al busoiocului pus sub pernă. Firul de busoioc trebuie sfinţit înainte, iar fetele trebuie să spună o rugăciune înainte de culcare. Astfel, îşi vor visa ursitul.
O altă superstiţie spune că imaginea viitorului soţpoate să apară şi într-un pahar cu apă, amplasat în cenuşă. În pahar se pune o verighetă sfinţită de preot în timpul Tainei Cununiei. O altă tradiţie de Sfântul Andrei este ca fetele tinere şi nemăritate să aşeze cu gura în jos o cană de lut noua, iar pe fundul acesteia să aşeze trei cărbuni încinşi. Cât timp ard aceşti cărbuni, fetele trebuie să spună o rugăciune pentru Sfântul Andrei şi să rotească uşor cana.
Sfântul Andrei, 30 noiembrie. Cum a ajuns să fie supranumită sărbătoarea „Halloween-ul românesc”
Ziua de 30 noiembrie, dar mai ales noaptea de Sfântul Andrei este una extrem de încărcată din punct de vedere mistic. Deşi sărbătoarea este una creştină, practicile populare sunt unele păgâne şi îşi au rădăcinile într-o asociere timpurie cu o divinitate dacică, Sântandrei, o zeitate sărbătorită în prima zi a noului an în cultura dacică. Această zi coincide cu cea de Sfântul de Andrei.
Din acest motiv, în tradiţia populară, se spune că în această noapte se deschid Porţile Iadului, iar spiritele rele ajung în lumea reală şi îi bântuie pe oameni. Pentru a se proteja de aceste spirite malefice, românii folosesc usturoiul. Potrivit etnologilor, în această noapte se crede că mormintele se deschid, iar lumea este bântuită de strigoi şi moroi. Conform tradiţiilor, strigoii care ajung în lumea oamenilor se întâlnesc în locuri ferite unde duc o adevărată bătălie pentru a-şi alege conducătorii. Ajunşi pe pământ, strigoii sug sângele oamenilor şi le mănâncă inimile.
Tot în această noapte ajung pe pământ şi spiritele animalelor. Ele pot interacţiona cu oamenii doar în această mică „fereastră” pentru că pot vorbi pe limba oamenilor. Tot în această noapte, fetele şi femeile pot face farmece şi vrăji, dar în scopuri malefice. Ele sunt aşa-numitele „iele”.