Doi soţi din Arad au fost diagnosticaţi cu botulism, însă în România nu există ser antibotulinic, iar medicii de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă au reuşit să găsească tratament în Republica Moldova.
Un bărbat s-a prezentat sâmbătă în stare gravă la spital, fiind diagnosticat cu botulism. Ulterior, şi soţia acestuia a primit acelaşi diagnostic, transmite Agerpres.
Deoarece în România nu există ser antibotulinic, directorul medical al spitalului Arad a luat, de urgenţă, legătura cu Direcţia judeţeană de sănătate publică şi cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă pentru a putea salva vieţile celor doi.
Potrivit unui comunicat al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, cu ajutorul DSP Arad, ISU Arad, DSU Bucureşti şi al Ministerului Sănătăţii, medicii au reuşit să găsească ser antibotulinic în Republica Moldova.
“Ieri, a fost o zi contracronometru atât pentru mine, cât şi pentru colegii din cadrul Compartimentului Boli Infecţioase Adulţi II! Deoarece serul antibotulinic lipseşte momentan din unităţile sanitare, am început lupta căutărilor împreună cu colegii de la DSP Arad, ISU Arad, DSU Bucureşti şi, nu în ultimul rând, Ministerul Sănătăţii, prin oameni devotaţi care au făcut tot posibilul şi au găsit serul în Republica Moldova, într-un timp de 6 – 7 ore. O echipa de la ISU Arad a plecat aseară spre Iaşi şi o altă echipă de la ISU Iaşi a plecat spre Arad, iar undeva pe la mijlocul distanţei s-a realizat transferul serului ca să ajungă până în această dimineaţă la spital şi să fie administrat celor doi pacienţi”, a declarat Lenuţa Timiş, director medical SCJU Arad.
Ea a precizat că pacienţilor le este administrat serul antibotulinic şi vor rămâne sub supraveghere medicală pe Compartimentul de Boli Infecţioase Adulţi II.
Ce este botulismul?
Este o intoxicaţie, care apare ca urmare a unei toxine produse de un tip de bacterie numit Clostridium botulinum. Cu o frecvenţă mai mică, infecţia poate fi produsă şi de Clostridium baraţii şi butyricum. Aceste bacterii sunt anaerobe, gram pozitive şi formează spori, prin care produc contaminarea. Caracteristică acestor bacterii este că pot prolifera doar în medii în care nu există oxigen, iar acest lucru face că anumite surse de hrană, printre care cele conservate, să le ofere un mediu de proliferare perfect. Neurotoxina produsă de această bacterie este una dintre cele mai agresive toxine cunoscute.
Aproximativ 15% dintre cazurile de botulism sunt provocate de alimente care conţin toxina botulinică. Acestea pot fi conservate, preparate în casă sau industrial. Cel mai frecvent, toxina botulinică a fost găsită în conservele care au puţin acid, cum ar fi cele de: sfecla, spanac, ciuperci şi fasole verde, precum şi în conservele de ton, dar şi în peştele afumat şi sărat, precum şi în produsele din carne: semipreparate de tipul cârnaţilor şi al şuncii. Metoda de conservarea a unor alimente, prin adăugarea de ulei la suprafaţă acestora, creează condiţii de anaerobioza, propice pentru producerea toxinei botulinice. Toxina botulinică este distrusă prin fierbere timp de 10 minute.
Există 3 tipuri principale de botulism:
– botulismul alimentar – apare atunci când sunt consumate alimente ce conţin toxine, deoarece nu au fost conservate sau gatite corespunzător;
– botulismul prin plaga – se produce atunci când o rana este poarta de intrare pentru bacterii, inclusiv în cazul injectării de droguri în muşchi;
– botulismul infantil – atunci când un copil mai mic de un an primeşte alimente contaminate cu o formă rezistenţă (spori botulinici), cum ar fi mierea de albine.
Simptome
Semnele care anunţa efectele toxinei botulinice sunt diferite, în funcţie de poarta de intrare. Simptomele botulismului pot apărea la câteva ore de la contaminare sau la zece zile după infecţia iniţială. Simptomele botulismului infantil şi alimentar tind să apară rapid, între 12 şi 36 de ore de la consumul de alimente contaminate.
Semnele timpurii ale botulismului infantil includ: constipaţie, dificultăţi de hrănire, salivare abundenţă, pleoape căzute, hipotonie musculară, dificultăţi în susţinerea capului, letargie, reflexe pupilare slabe, dificultăţi respiratorii.
Simptomele care pot indica botulismul alimentar pot să apară în câteva ore sau una-două zile de la contaminare, iar în unele cazuri, chiar după mai multe zile. Acestea sunt: greaţă, voma, scaune diareice sau constipaţie, dureri abdominale intense (doar în cazul botulismului alimentar), dificultăţi motorii, atonie, paralizie a membrelor, vedere înceţoşată, pleoape căzute, oboseala accentuată, incapacitatea controlului muşchilor faciali, probleme respiratorii.
În cazul în care poartă de intrare este o plagă, simptomele pot să apară la 8-10 zile de la infecţie, iar manifestările sunt similare cu cele neurologice din cazul botulismului alimentar, caracteristice fiind căderea pleoapelor, dificultăţile de respiraţie, incapacitatea de a controla musculatura fetei, dificultăţile locomotorii, prin paralizia nervilor motori, dar lipseşte simptomatologia de tip digestiv.