Reforma pensiilor, asumată prin PNRR. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care urmează să fie discutat şi eventual aprobat de Comisia Europeană, conţine câteva aspecte mai puţin cunoscute românilor, prezentate în cele ce urmează de analistul economic Claudiu Vuţă. Dincolo de investiţiile planificate de România şi de o serie de reforme prezentate deja de oficiali, PNRR conţine însă şi modificări extrem de importante pentru români, respectiv reformarea sistemului de pensii. Principalele aspecte ale acestei reforme sunt prezentate succint de Claudiu Vuţă, analist economic şi membru al Asociaţiei Analiştilor Financiar Bancari (AAFBR) în publicaţia project-e.ro.
În prezent, conform actualelor prevederi legale, aflate în vigoare, vârsta de pensionare este conform celor de mai jos:
- Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani şi va creşte treptat până la 63 de ani până în luna ianuarie 2030.
- Pentru bărbaţi, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani.
- Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
- Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani şi va creşte treptat până la 35 de ani până în luna ianuarie 2030.
- Stagiul complet de cotizare pentru bărbaţi este de 35 de ani.
„Soluţiile nu trebuie căutate doar în rândul angajaţilor, care susţin prin cotizaţiile lunare nu doar fondul de pensii (în practică, un sistem de redistribuire de la angajaţi -> pensionari) ci întreg bugetul de stat! Înainte de a citi reformele mai jos menţionate, asumate prin PNRR, rog aveţi în vedere că durata medie de viaţă în România este de 72 de ani la bărbaţi şi 79 de ani la femei sau de 75 de ani, luând în considerare ambele genuri”, precizează analistul în prezentarea sa.
Reforma pensiilor, asumată prin PNRR.
Potrivit acestuia, reformele asumate prin PNRR sunt următoarele:
- Prevederile Legii nr. 127/2019 sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani.
- Cheltuielile cu pensiile menţinute la niveluri similare – nu sunt prevăzute creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu.
- Creşteri ţintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite să treacă peste pragul sărăciei.
- Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viaţa profesională dincolo de vârsta normală de pensionare.
- Pensiile speciale sunt simplificate în măsura în care o permite Constituţia.
- Introducerea unui nou sistem bazat pe o formulă de calcul stabilă şi o indexare automată a pensiilor, în timp ce indicele de corecţie este eliminat.
- Se elimină pensionarea anticipată.
- Digitalizarea tuturor dosarelor de pensii fără creşterea pensiei medii (în afară de modificările privindu-i pe beneficiarii de pensii minime).
- Corelarea vârstei de pensionare atât la bărbaţi cât şi la femei cu speranţa de viaţă până în 2035.
- Sustenabilitate îmbunătăţită pentru Pilonul 2, revenind la unele dintre prevederile anterioare, digitalizând sistemul şi permiţând o alocare mai diversificată a activelor pentru a creşte investiţiile pe piaţa locală.
„Majorarea vârstei de pensionare este un furt legalizat”
Sumele prezentate, în continuare, sunt fără capitalizare, nu includ corelarea cu rata inflaţiei şi nici eventuale randamente obţinute în cazul investirii lor. Pentru angajaţii ce au fost încadraţi, întreaga lor viaţă activă, cu salariul minim, (1386 lei net / 2300 lei brut, la valoarea actuală), viramentele, prin intermediul CAS, sunt conform celor de mai jos:
1. Femei (stagiu cotizare 31 de ani) = 213.900 lei
2. Bărbaţi (stagiu cotizare 35 de ani) = 241.500 lei
Să luăm exemplul unui angajat ce a fost încadrat, întreaga sa viaţă activă, cu salariul mediu, (3176 lei net / 5429 lei brut, în prezent). Viramentele, fără capitalizare şi corelarea cu rata inflaţiei sunt conform celor de mai jos:
1. Femei (stagiu cotizare 31 de ani) = 505.000 lei
2. Bărbaţi (stagiu cotizare 35 de ani) = 570.000 lei
În calcule a fost inclusă suma totală plătită atât la Pilonul 1 (21,25%), dar şi la Pilonul 2 (3.75%), întrucât în cazul majorării vârstei de pensionare, pensia va veni mai târziu şi va mai scumpă, evident.
Majorarea vârstei de pensionare, asumată prin PNRR este o palmă dată oamenilor care au muncit o viaţă, au plătit CAS şi nu au beneficiat de legi speciale. Nu, aceşti oameni au respectat principiul contributivităţii.
„Să presupunem că vârsta de pensionare se va ridica la 68 sau 69 de ani, în cazul bărbaţilor şi la 65 de ani, în cazul femeilor, iar speranţa de viaţă va fi nu de 75 de ani, ca in prezent, ci de 77 de ani.
Cei care au trăit doar cu salariul minim vor primi o pensie derizorie, minimă, deşi au plătit in decursul anilor sume de ordinul sutelor de mii de lei la buget. Cei care au trăit cu un salariu mediu vor avea o pensie nu minimă, dar oricum derizorie. În prezent, valoarea pensiei medii este de 1.600 lei, conform Casei Naţionale de Pensii.
În cazul în care majorarea vârstei de pensionare va deveni realitate vom asista la un furt legalizat. De ce „furt legalizat”? Pentru că în 30-35 de ani plătim sute de mi de lei la buget şi apoi beneficiem de nişte pensii mici, care nu pot asigura un trai decent. Şi din neant a apărut „soluţia”, majorarea vârstei de pensionare”, scrie analistul.
Sursa: Adevărul