Așa cum am fost interesat în calitate de președinte al Consiliului Județean pentru a aduce cât mai mulți bani în Iași așa sunt și acum, ca senator în Parlamentul României. Din acest motiv, voi profita de orice ocazie pentru a susține proiectele Iașului, dar și pentru a contribui la alocarea unor resurse financiare cât mai consistente pentru modernizare și dezvoltare.
Am citit recent despre propunerea Guvernului cu privire la Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR). Vreau să atrag atenția, încă de la început asupra unui lucru foarte important.
PNRR este parte a unui mecanism promovat de Uniunea Europeană, unde România va avea alocat un buget de peste 30 miliarde de euro, din care 13,7 miliarde vor fi structurați sub formă de granturi, iar diferența de 16,6 miliarde de euro va proveni din împrumuturi. Pornind de la recomandările specifice de țară, investițiile și reformele din cadrul PNRR trebuie transmise către Comisia Europeană până la sfârșitul lunii aprilie.
Deși timpul este destul de redus, Guvernul are obligația de a întocmi un document echilibrat, unitar și coerent în care toate regiunile geografice ale României să fie acoperite și să primească alocări conform necesităților.
De ce subliniez acest lucru?
Întotdeauna regiunea nord-est a fost uitată când la putere a fost un guvern de dreapta, fiind favorizate alte zone ale țării.
Banii europeni alocați nu vor fi ai guvernului de dreapta ci ai românilor. Și toți trebuie să beneficieze în egală măsură de aceste resurse. Suntem încă departe de a recupera decalajul de dezvoltare față de media europeană. Din datele statistice publicate de Eurostat reiese foarte clar că România se află pe locul doi în topul celor mai inegale venituri, mult peste media europeană (7,08% față de 4,99%), iar decalajele dintre mediul urban și rural nu s-au redus.
Pentru a rezolva aceste probleme este absolut necesar să reducem în primul rând decalajele de dezvoltare dintre regiunile țării.
Astfel, conform datelor de la Institutul Național de Statistică observăm că regiunea nord-est prezintă cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE). Aceasta este de 3.5 ori mai mare decât în regiunea București – Ilfov (47.1 față de 14), în condițiile în care numărul de locuitori este asemănător. În regiunea nord-est este cel mai mic grad de racordare la sistemul public de alimentare cu apă (50% față de media națională de 70%), precum și unul dintre cele mai mici procente în ceea ce privește conectarea la rețelele de canalizare și a stațiilor de epurare a apelor uzate (37,7% față de media națională de 53%). Amintesc aici și lipsa de dezvoltare a infrastructurii rutiere, mai ales lipsa unei autostrăzi care să conecteze întreaga regiune cu restul țării.
Pe aceste considerente Guvernul trebuie să aibă ca prioritate zona Moldovei, iar județul Iași reprezintă aproape jumătate din populație. În cadrul acestui mecanism de finanțare europeană nu trebuie să existe culoare politică atunci când vor fi alese proiectele care vor primi finanțare.
Dacă se va întâmpla acest lucru, coaliția de dreapta va arăta că guvernează doar pentru o parte dintre români. Toate comunitățile locale au nevoie de finanțări și proiecte pentru dezvoltare și modernizare. Așa cum s-a întâmplat în perioada în care PSD a fost la guvernare, așa trebuie să se întâmple și acum. De exemplu, fiecare comunitate din județul Iași a primit prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) cel puțin două proiecte, în funcție de necesități.
Următorii ani vor fi foarte dificili. Ritmul de creștere a datoriei publice este unul îngrijorător și poate ajunge până la 60% din PIB până în 2022. De asemenea, vor crește deficitul bugetului public și rata șomajului. În aceste condiții, investițiile realizate din bugetul național nu vor putea fi foarte consistente.
Astfel, PNRR devine vital pentru comunitățile din România și fiecare euro trebuie maximizat în folosul românilor.
Sper ca autoritățile să înțeleagă și faptul că 70% din suma totală alocată trebuie consumată în primii doi ani. Este nevoie de seriozitate și transparență, dar și de coeziune și echilibru la nivel politic în ceea ce privește demararea procedurilor.
Orientarea investițiilor trebuie să fie realizată având în mod real ca obiective asigurarea coeziunii sociale, economice și regionale, într-o abordare echilibrată astfel încât investițiile finanțate să asigure premisele pentru creștere sustenabilă și totodată să contribuie la reducerea inegalităților și a disparităților pentru regiuni.