Profesorii de la USAMV Iaşi au oferit detalii despre modul cum se preconizează că va arăta anul agricol 2020-2021. Specialiştii au explicat şi nevoile stringente ale agricultorilor.
Specialiştii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ (USAMV) din Iaşi spun că anul 2020 – 2021 va da o şansă suplimentară agricultorilor, după ce anul care tocmai se încheie a fost cel mai secetos din ultimul secol, noteaza adevarul.ro.
„Să ne aşteptăm întotdeauna la ceva mai bun. Dacă ne gândim că anul trecut pe vremea asta eram în cursul unei perioade de secetă şi am intrat în iarnă cu un deficit de apă major, precipitaţiile care au căzut anul acesta au făcut ca rezerva de apă să fie apropiată de cea normală. Din acest punct de vedere stăm mult mai bine. Apoi, precipitaţiile care au căzut în toamna asta le-au permis fermierilor să execute lucrările de sezon la o calitate normală”, spune rectorul USAMV Iaşi, prof.dr. Gerard Jităreanu.
Astfel, premisele pentru anul agricol 2020-2021 sunt mult mai bune decât cele pentru anul în curs. De menţionat este şi faptul că există o ciclicitate, nu sunt doi ani agricoli la fel, potrivit specialiştilor. Referitor la cercetarea în agricultură, specialiştii USAMV Iaşi spun că domeniul este foarte vast, dar subliniază şi faptul că multe dintre lucrurile deja ştiute nu sunt puse în aplicare la nivel de masă, fermierii nefiind sprijiniţi.
Problema nu este accesul la cunoştinţe şi tehnologie, ci sprijinul financiar şi logistic precar de la stat.
„Toate aceste lucruri care sunt cunoscute au nevoie de politici de susţinere. Fermierii au nevoie de susţinere, pentru că degeaba prezentăm noi tehnologii dacă ele nu pot fi aplicate de cei în cauză. Mare parte din acest lanţ de cunoştinţe se ştie. Aplicarea acestor măsuri ţine de sisteme, programe, finanţări, facilităţi pentru fermieri”, spune prof.dr. Gerard Jităreanu, rector USAMV Iaşi.
De asemenea, specialiştii USAMV Iaşi subliniază faptul că vorbim de îngălzire globală şi de secetă de foarte mulţi ani, dar, în locuri precum Lunca Prutului, zona Olteniei, Nisipurile de la Dăbuleni, despre care se vorbeşte foarte des în spaţiul public, nu s-au făcut nici măcar lucrurile elementare pentru combaterea aridizării.
„Perspectivele sunt două. Poţi să te uiţi în zona optimistă şi să spui că avem foarte mult teren care ne oferă posibilitatea să creştem producţiile, iar partea pesimistă este că nu ne mobilizăm. Nu punem în practică lucruri care sunt arhicunoscute”, spune prof. univ. dr. Paul Corneliu Boişteanu, decanul Facultăţii de Zootehnie a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi.
Încă din cele mai vechi timpuri, pământul este considerat una dintre cele mai importante valori ale omului.
„Ceea ce deosebeşte solul de roca din care s-a format este o însuşire care se numeşte fertilitate. Solul şi fertilitatea lui sunt obiecte de studiu la noi. Ele constituie obiective pentru cercetări. Solul este cel care ne ţine pe toţi în viaţă”, a adăugat prof.dr. Gerard Jităreanu.