Adaptarea școlilor din mediul rural la noile metode de predare trebuie să fie una dintre prioritățile autorităților. Dan Lungu, senator USR de Iași, a trimis o întrebare Ministrului Educației, Cristina Monica Anisie, referitoare la numărul profesorilor din județul Iași care au reușit să susțină cursuri online și la numărul elevilor care au participat activ la acestea, în perioada aferentă închiderii școlilor, în contextul pandemiei de coronavirus. Totodată, acesta a solicitat date despre situația copiilor care nu au acces la un calculator sau o tabletă și la internet. Informațiile au fost solicitate atât la nivel național, cât și la nivel local, cu mențiunea ca ele să fie defalcate pe categorii, în funcție de domiciliul elevului – în municipiul Iași, orașele și satele din județ.
Solicitarea vine în urma declarațiilor făcute de Ministrul Educației, care a menționat faptul că până la finalul săptămânii trecute, Inspectoratele Școlare vor contabiliza câți elevi beneficiază în mod real de cursuri și câți profesori și-au mutat în mediul online clasele și în contextul în care luni, pe 27 aprilie, în urma Ședinței de la Palatul Cotroceni pentru măsurile privind pandemia de COVID-19, decizia autorităților a fost aceea ca în acest an școlar, grădinițele, școlile și universitățile să nu se mai deschidă până în luna septembrie.
Un raport realizat de cadre didactice ale Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, intitulat „Educația în timpul pandemiei. Răspunsuri la criza nesfârșită a sistemului educațional românesc” prezintă date despre inegalitatea de șanse din România. Conform cifrelor menționate, există „un decalaj evident între elevii care merg la școală în mediul rural și cei localizați în mediul urban”. Acesta este oglindit în statistici referitoare la rata ridicată a părăsirii timpurii a școlii (15.3% în anul 2019 la nivel național și 22.4% în mediul rural), la faptul că peste 60% dintre absolvenții de bacalaureat domiciliați în mediul rural nu s-au înscris la o universitate în anul universitar 2017 – 2018 și la faptul că România are cea mai scăzută pondere a populației tinere cu studii universitare din întreaga Uniune Europeană (în 2019, doar 26% din populația cu vârste cuprinse între 30-34 de ani deținea un nivel de calificare corespunzător studiilor de licență).
Problemei inegalității de șanse din sistemul de învățământ românesc, arată raportul, i se adaugă și cea a lipsei competențelor digitale și a resurselor – precum laptop, tabletă, telefon mobil și conexiune la internet – și vechea problemă a lipsei condițiilor sanitare din școlile noastre. „În total, 2.220 de școli din România nu dispun de grupuri sanitare în incinta școlii, iar diferența dintre mediul urban și cel rural este evidentă: 38% în rural și 7% în urban.”
„Nu e un secret pentru nimeni, avem mari probleme în mediul rural. Dacă nici acum, în această perioadă, când elevii și profesorii trebuie să se folosească de propriile lor resurse pentru a participa activ la procesul de învățare, nu ne-am convins că trebuie să începem reformarea sistemului, acoperind nevoile de bază, nu știu când altcândva o vom putea realiza. Nu trebuie să revenim la normalul de dinaintea pandemiei, ci să accedem la normalitatea egalității de șanse.
Trebuie să ne asigurăm că, după acest episod nefericit, toate școlile din România vor avea măcar grupuri sanitare și vor putea oferi condiții minime de igienă elevilor și profesorilor. Totodată, în ceea ce privește procesul de învățare – ni s-a dovedit încă o dată că avem de suferit de pe urma amânării și respingerii repetate a digitalizării. Avem nevoie de măsuri realiste pentru ca elevii din satele Moldovei să nu rămână victimele sistemului de învățământ românesc. Ele trebuie să poată fi puse în aplicare atât în marile orașe, cât și la sat, unde sărăcia ține în continuare mii de copii și de tineri pe loc, la periferia jocului social”, a menționat Dan Lungu.