Economia României trăiește din performanțele notabile a 8 județe (București + Ilfov, Cluj, Timiș, Brașov, Bihor, Constanța, Iași și Prahova) și activitatea onorabilă pe care o generează alte 11 județe (Alba, Arad, Argeș, Bacău, Dolj, Galați, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Sibiu și Suceava), arată o analiză a publicației online bankingnews.ro.
Restul județelor, 22 la număr, sunt departe de plutonul consemnat, zbătându-se în neputință și nepăsare administrativă.
Neajunsurile și sărăcia sunt vizibile cu ochiul liber mai cu seamă în 10 județe (Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Teleorman, Tulcea și Vaslui), care se diferențiază îngrijorător de restul țării. Un periplu prin acest zone este, din nefericire, complet banal, plat și scorojit, dezvăluind imaginea ponosită și crispată a unei Românii rătăcite încă în conceptul de ”societate multilateral dezvoltată”, promovată de nomenclatura ceaușistă.
Discrepanța majoră dintre zone
Băncile reprezintă, oriunde în lume, motorul unei economii, inima care pulsează sângele, adică banii, în trupul unei țări. Harta României privită prin prisma acestui mecanism general valabil arată discrepanța majoră dintre zone.
Pentru a evalua interesul băncilor defalcat pe toate cele 41 de județe + București, publicația online bankingnews.ro a analizat, firesc, cum este distribuită rețeaua teritorială la nivelul întregii țări. Natural, acolo unde sunt multe unități bancare înseamnă automat că există activitate economică, piață potențială și premise pentru dezvoltare. În opoziție, acolo unde economia bâjbâie, unde investițiile se lasă așteptate și unde nu există preocupare pentru evoluție, agențiile bancare sunt rare.
Cele mai mari bănci în funcție de numărul de agenții (Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, CEC Bank, ING Bank și Alpha Bank) dețin împreună aproximativ 85% din totalul reței teritoriale bancare din România, care numără în prezent circa 4.000 de unități. Luând în calcul acest detaliu statistic, studiul de față s-a axat pe distribuția teritorială a instituțiilor de credit menționate pentru a obține o imagine de ansamblu asupra interesului băncilor defalcat pe județe. Privind acest tablou, ne putem face automat o idee asupra nivelului prosperității de la nivel local.
Urmărind cifrele rezultate, am construit 5 categorii de diferențiere a județelor României, în funcție de distribuția rețelelor teritoriale ale băncilor: Activitate intensă (peste 550 de unități bancare), Activitate mare (între 100 și 200), Activitate medie (între 70 și 100), Activitate mică (între 40 și 70) și Activitate insignifiantă (sub 40).
Citiți mai multe pe bankingnews.ro