De la 1 aprilie anul viitor, cumpărăturile românilor vor arăta diferit. La rafturi vom găsi mai multe informaţii despre produse.
Printr-un nou regulament, Comisia Europeană a cerut ca unele dintre cele mai căutate alimente să conţină pe etichetă şi locul de provenienţă al ingredientului principal. Mulţi clienţi spun că vor analiza originea materiei prime ca să ştie mai bine ce pun în coş.
Producătorii din industria alimentară vor trebui să fie mai atenţi la cum îşi denumesc alimentele, dar şi ce trec pe etichete. Dacă numele unui produs indică o anumită ţară de provenienţă, atunci vor fi obligaţi să treacă pe etichete şi sursa materiei prime. Iată câteva exemple.
Cristian Popa, expert etichetare: Iaurt grecesc, salam italian, au un ingredient primar cu pondere mai mare de 50% adică lapte sau carne, vor trebui sa spună dacă laptele sau carnea au altă origine faţă de produsul finit. Avem un salam italian cu carne românească, avem un iaurt grecesc cu lapte unguresc, deci trebuie avut grijă de la anul
Sorin Minea, procesator carne: Dacă noi spunem salam românesc, trebuie să ataşezi pe etichetă provenienţa cărnii: România. Se folosea un marketing înşelător, sugerând consumatorului că laptele, carnea, făină proveneau dintr-o anumiă zonă
Noua lege nu se referă şi la produsele recunoscute și protejate în Uniunea Europeană. Acestea vor putea fi fabricate şi cu ingrediente din import, scrie observator.tv.
Sorin Minea, procesator carne: Dacă la ora actuală ar fi salam de Sibiu cu carne 100% românească, salamul de sibiu nu ar mai pleca in comunitate europeana. Comertul intracomunitar ar fi oprit din caza pestei porcine care evolueza in Romania.
Noul regulament european vrea să aducă mai multă informaţie pentru consumator
Deocamdată, Autoritatea Naţionala de Protecţie a Consumatorului atrage atenţia că nu sunt respectate legile în vigoare. Multe produse din import nu conţin pe ambalaj şi informaţii în limba română.
Paul Anghel, director general ANPC: Dacă vor să vândă în România trebuie să aibă şi limba română pe eticheta ambalajului. Avem în piaţa de retail românească foarte multe exemple de produse care, în alte ţări, sunt comercializate spre exemplu în Franţa cu informaţii pe frontul ambalajului în limba franceză, iar în Germania în limba germană
În industria alimentară vor urma schimbări şi din 2021
Comisia Europeană vrea să limiteze conţinutul de acizi graşi trans, adică acele grăsimi obţinute artificial care se regăsesc în special în produse fast-food, de panificaţie ori în semipreparate.
Consumul excesiv de acizi grași trans crește riscul de boli cardiace, spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii.