Displaying items by tag: boboteaza
 

Milioane de creștini ortodocși de stil vechi din întreaga lume marchează astăzi una dintre cele mai importante sărbători religioase – Boboteaza. În ciuda gerului siberian, tradiția Tradiția scăldatului în apele reci a fost respectată şi anul acesta în Rusia.

Rromii au început deja să se adune la butoaile cu apă sfinţită de la Mitropolie. Ei sunt singurii care stau afară şi aşteaptă ca aghiasma să fie împărţită.

Sarbatoare mare pentru crestini!Ca in fiecare an, pe data de 6 ianuarie, crestin ortodocsii sarbatoresc Botezul Lui Iisus Hristos in apele Iordanului, o sarbatoare de mare importanta. Mitropolia Moldovei si Bucovinei a anuntat ca va oferi Aghiazma Mare tuturor celor care vor veni la slujba. Pentru ca temperaturile sunt ridicate, in acest an, crucea de gheata a fost inlocuita cu una din cetina de brad impodobita cu flori.

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

A fost gerul Bobotezei. Dupa cateva zile in care temperaturile au fost pozitive, cu mult peste normalul termic, a venit si gerul. Asa se face ca in curtea Catedralei Mitropolitane, de Boboteaza, au asistat ceva mai mult de 400 de persoane. Toti au plecat acasa zgribuliti dar bucurosi ca au reusit sa ia Aghiazma Mare.

În timpul slujbei de Bobotează, apa sfințită în biserică capătă proprietăți miraculoase și este de mare ajutor în clipele grele. Toți creștinii trebuie să ia acasă Agheasma Mare și să o păstreze lângă icoane. Uite cum să folosești Agheasma Mare

Apa sfințită în biserică are o putere tămăduitoare binecunoscută de către cei care merg la biserică și cred cu adevărat. Ei știu că Agheasma nu este doar un leac pentru durerile trupului, ci mai ales pentru liniștea sufletului și pentru binecuvântare.

În zilele de 5 și 6 ianuarie, în Ajunul Bobotezei și cu prilejul Botezului Domnului în Iordan, toți preoții sărvârșesc slujba prin care se sfințește Agheasma Mare.

Această apă atinsă de harul dumnezeesc se păstrează tot anul în agheasmatar și se folosește la toate sărbătorile, dar mai ales la Paște.

Cum să folosești Agheasma Mare, apa sfințită care nu se strică niciodată

Creștinii care iau acasă Agheasma Mare, trebuie să o păstreze în sticle curate, cu o ramură de busuioc sfințit, vegheată de o icoană a Maicii Domnului sau a sfântului Ioan Botezătorul. Oamenii știu că apa sfințită rămâne la fel de proaspătă și bună la gust ca în ziua în care a fost adusă de la slujbă.

Agheasma nu se strică niciodată deoarece capătă proprietăți deosebite și poate fi de ajutor credincioșilor după ce se face semnul crucii asupra ei și se rostesc rugăciuni pioase.

Apa sfântă este un dar de la Dumnezeu și se spune că nu se strică niciodată, dacă este păstrată cu grijă și folosită în scopuri nobile.

Preoții spune că ea capătă un iz neplăcut numai dacă nu a fost ținută într-un recipient bine spălat și dezinfectat înainte sau dacă nu a fost așezată la icoane.

Cum să folosești Agheasma Mare – Cele mai importante momente să folosești apa sfințită

La început de an, când aduci acasă Agheasma Mare, este bine să îți binecuvântezi familia și animalele din casă, întreaga locuință și icoanele, stropindu-se cu busuioc înmuiat în apa sfințită.

Când îți binecuvântezi copiii, când este ziua lor de naștere sau când sunt bolnavi, este bine să le ungi fruntea cu Agheasma Mare și să te rogi pentru ei.

Când treci printr-o perioadă mai grea și te rogi la Dumnezeu, bea câte o gură de Agheasmă Mare dimineața, înainte să mănânci. Ea are proprietatea de a curăța trupul și sufletul din punct de vedere spiritual, iar rugăciunile sunt mai puternice.

Folosește Agheasma Mare când ești pusă în fața unei încercări grele și când ai mare nevoie de liniște sufletească pentru a lua cea mai bună decizie. Se spune că, dacă îți ungi fruntea cu apă sfințită, se limpezesc gândurile și emoțiile, iar ajutorul de care ai nevoie vine mai curând.

 

Sursa: libertateapentrufemei.ro

După liturghie, preotul şi enoriaşii merg la un lac, la un râu sau la un izvor, pentru slujba Sfinţirii Apelor. Preotul aruncă apoi, o cruce, iar tradiţia spune că cel ce reuşeşte să o scoată din apele reci ca gheaţa va avea noroc tot anul.

În unele zone, se colindă, iar fetele îşi află ursitul în somn, dacă îşi pun busuioc sub pernă. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

Tot acum, se fac prorociri de an nou.

Masa de prânz trebuie să fie la fel de bogată ca cea de Crăciun. În multe zone ale ţării, se oferă acum colivă, un produs din grâu pisat sau arpacaş fierte, îndulcit cu miere sau zahăr şi amestecat cu multă nucă. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de "burechiuşe" sau "urechiuşele babei" (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. "Chiralesa" provine din neo-greacă şi înseamnă "Doamne, miluieşte!". Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

De altfel, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut. Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit "Udatul Ionilor", întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

Sursa: mediafax.ro

Ce se face în Ajunul Bobotezei este important pentru bunul mers al lucrurilor în Noul An. Celebrată de către ortodocşi la fiecare început de an, pe 6 ianuarie, Boboteaza semnifică sfinţirea apelor din întrega lume, a întregii creaţii, după cum Iisus Domnul s-a coborât în râul Iordan pentru botez.

Ce se face în Ajunul Bobotezei este mai important decât sărbătoarea în sine pentru fetele care își așteaptă ursitul.

Din punct de vedere bisericesc, este vorba despre o sărbătoare foarte veche, cu origini în Ţara Sfântă. Slujba de Bobotează se săvârşeşte numai afară, lângă o apă curgătoare ori o fântână. Este momentul în care credincioşii primesc agheazma mare, cu puteri deosebite, care vindecă, însănătoşeşte şi curăţă sufletul şi trupul. În curţile bisericilor se ridică cruci din gheaţă, simbolurile sărbătorii.

Ce se face în Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei este foarte important. Și asta pentru că e zi de post, ca jertfă a omului înaintea primirii apei sfinţite. Cei care au mari necazuri şi tinerii care doresc să aibă noroc în căsnicie ţin post negru în această zi Preoții merg din casă în casă, pentru a binecuvânta și a stropi cu agheazmă toate acareturile. Și primesc în schimb fuioare de cânepă sau, mai nou, sculuri de lână, colaci și bani. Din fuior se vor face obligatoriu funii pentru clopote și gropari. Și asta pentru că Maica Domnului va face din ele plasele cu care va scoate din iad sufletele care vor reuși să se agațe.

Fetele știu că trebuie să fure o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, în noaptea dinaintea Bobotezei. În vis, cu siguranță li se va arăta ursitul. E mare păcat să speli ceva în aceste zile. Se mai spune că fetele care cad pe gheaţă de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an. Tradiţia cere ca de Bobotează să se mănânce piftie şi grâu fiert şi să se bea vin roşu. Nu care cumva să te cerți cu soțul, căci de asta veți avea parte tot anul!

 

Sursa: libertateapentrufemei.ro

Page 1 of 2