Displaying items by tag: JURIDIC

A fost un cunoscut jurist, scriitor si profesor universitar roman. A fost preocupat de regimul juridic al Canalului de Suez dar si de securitatea frontierelor aeriene. In cadrul proiectului "365 pentru Iasi", astazi vorbim despre profesorul Nicolae Tatomir.

medic psihiatru Dorin CHIRA - director medical Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Pădureni - Grajduri

Educatie juridica ... pe intelesul tuturor!Educatia juridica este deosebit de importanta si ea poate fi facuta inca din perioada adolescentei. "Educatie pentru viata" este un proiect care isi propune sa predea in scoli tot ceea ce tine de sfera juridica. Astfel, elevul va putea intelege si constientiza ce este legea, care ii sunt drepturile, obligatiile, si ca orice act poate atrage cu sine pedeapsa cu legea.

Senatorii din Comisia juridică au adoptat luni în unanimitate proiectul de lege privind aprobarea OUG 14 care abrogă OUG 13 de modificare a Codurilor penale.

Două amendamente au fost admise şi două respinse, fiind vorba de detalii privind corelarea unor texte.

''O modificare la art. 25, alin. 5 şi la art. 215 indice 1. E vorba de detalii tehnice'', a explicat preşedintele Comisiei, Şerban Nicolae.

La începutul şedinţei dedicată OUG 14 de aprobare a OUG 13 privind modificarea Codurilor penale, PNL a propus introducerea pe ordinea de zi şi a ordonanţei 13.

''O să vă rog să luaţi în considerare suplimentarea ordinii de zi cu ordonanţa 13. La Comisia de constituţionalitate s-a discutat despre ambele acte normative. Una a primit respingere, alta a fost adoptată cu amendamente şi cred că este important să le gestionăm împreună, să le discutăm împreună la aceeaşi comisie, existând un risc destul de mare să dăm un semnal prost dacă am discuta şi am dezbate astăzi şi am adopta cu sau fără amendamente exclusiv ordonanţa 14. Există o temere reală ca adoptându-se ordonanţa 14 astăzi şi urmând să fie votată în plenul Senatului cât de curând, urmându-şi procedura legislativă, lăsăm o breşă pentru a putea fi activate ulterior dispoziţiile ordonanţei 13'', a cerut senatorul PNL Alina Gorghiu în timpul dezbaterilor.

Senatorul PSD Şerban Nicolae a explicat că un calendar pentru dezbaterea ordonanţei 13 a fost deja stabilit de Biroul Permanent. Propunerea a fost respinsă de membrii comisiei.

Propunerea a fost respinsă de membrii comisiei.

OUG 13 se află pe ordinea de zi a Comisiei juridice pentru şedinţa de marţi, ora 15,00, după plenul în care se va vota OUG 14.

Şerban Nicolae către reprezentanţii Ministerului Public: Nu e politicos să veniţi neinvitaţi

Senatorul PSD Şerban Nicolae le-a transmis luni reprezentanţilor Ministerului Public că este ''nepoliticos'' să vină neinvitaţi la şedinţa Comisiei juridice în care s-a discutat OUG 14, procurorul Irina Kuglay fiind dată afară din sală.

''Eu nu am ştiut de unde sunteţi şi e o procedură foarte importantă. Nu e vorba de persoane. Orice împuternicire aţi avea. Chiar dacă vine un secretar de stat de la Ministerul Justiţiei, eu nu vă pun să luaţi legătura cu un consilier al meu sau cu vreun funcţionar din Senat. Aveţi aici în faţă 11 senatori. Dacă cineva de la Ministerul Public se consideră mult prea sus, probabil datorită salariului... Procurorul general are salariul mai mare de 5 ori decât un senator, ca să discute cu o comisie senatorială, atunci am să vă rog să nu mai luaţi cuvântul niciodată. Prezenţa dumneavoastră aici nu este voinţa dumneavoastră, este voinţa membrilor comisiei. Chiar dacă venea procurorul general însuşi, îi spuneam acelaşi lucru'', i-a transmis Şerban Nicolae, preşedintele Comisiei juridice, reprezentantului Ministerului Public care a venit la şedinţa în care s-a discutat OUG 14.

''Mulţumesc pentru atenţionare, dar cred că este important să fac această precizare. În cursul zilei de astăzi, conducerea Parchetului General a informat conducerea Camerei Deputaţilor, a Senatului, precum şi Comisiile juridice ale Camerelor cu privire la continuarea demersurilor noastre tradiţionale, de colaborare în cadrul legislativului, atât ca urmare a invitaţiei, cât şi ca urmare a consultării publice prin afişarea pe site a proiectelor, a informat că dorim să participăm'', a explicat Irina Kuglay.

''Să ştiţi că, pe logica asta, ar însemna ca şi noi, în dorinţa de a sprijini Parchetul, am putea să anunţăm participarea noastră la anchetele penale'', a susţinut social-democratul înainte de a o da afară pe reprezentanta Ministerului Public.

Ulterior, Şerban Nicolae a intrat într-o dispută cu senatorul PNL Alina Gorghiu pe aceeaşi temă.

''Vă rog frumos, abţineţi-vă! Eu unul nu am făcut nicio invitaţie, ca să fie foarte clar, şi eu sunt primul care face invitaţie...Cum să dau cuvântul statului, doamnă senator, ce Dumnezeu, în ce lume trăiţi?'', i-a spus social-democratul Alinei Gorghiu.

''E o problemă pe care dumneavoastră aţi generat-o, tocmai aţi dat afară o persoană după bunul plac, n-aţi consultat comisia, n-aţi consultat pe absolut nimeni, aţi trântit o idee şi aţi dat afară un om pentru că aşa v-a plăcut. Mie mi se pare nepoliticos'', a replicat aceasta, reproşându-i că nu are ''cei şapte ani de-acasă''.

''Da de unde până unde îmi faceţi dumneavoastră educaţie mie? Citiţi Regulamentul!'', a intervenit Şerban Nicolae, recomandându-i liberalei să înceteze cu ''populismele plângăcioase''.

 

Sursa: mediafax.ro

Procurorii din cadrul­ Parchetului de pe lâ­ngă Curtea de Apel Ia­şi efectuează urmărir­ea penală într-un dos­ar având ca obiect să­vârşirea infracţiunii­ de evaziune fiscală,­ constând în executar­ea, începând cu anul ­2009, de evidenţe con­tabile duble folosind­u-se înscrisuri sau a­lte mijloace de stoca­re a datelor în scopu­l sustragerii de la î­ndeplinirea obligaţii­lor fiscale.
În cursul zilei de as­tăzi, 24.11.2016, în ­baza autorizaţiilor e­mise de către instanţ­ă, procurorii din cad­rul Parchetului de pe­ lângă Curtea de Apel­ Iaşi, însoţiţi de of­iţeri de poliţie din ­cadrul Inspectoratulu­i de Poliţie Judeţean­ Iaşi – Serviciul de ­Investigare a Crimina­lităţii Economice şi ­cu sprijinul lucrător­ilor operativi din ca­drul I.P.J. Galaţi ef­ectuează 5 percheziţi­i domiciliare la un c­abinet de avocatură s­ituat pe raza muncipi­ului Iaşi sediile şi ­la punctele de lucru ­ale unor persoane jur­idice, situate pe raz­a municipiilor Iaşi ş­i Tecuci.
 ­
Facem precizarea că î­nceperea urmăririi pe­nale este o etapă a p­rocesului penal regle­mentată de Codul de p­rocedură penală, avân­d ca scop crearea cad­rului procesual de ad­ministrare a probator­ului, activităţi care­ nu pot, în nici o si­tuaţie, să înfrângă p­rincipiul prezumţiei ­de nevinovăţie.

Comisia juridică şi Comisia de sănătate au respins, marţi, amendamentele aduse legii privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun, precum şi legii privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului de tutun, primul proiect fiind transmisă plenului în forma redactată de Guvern.

Deputaţii din comisiile de specialitate au discutat marţi proiectul de lege privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun şi a produselor conexe şi de modificare a Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Acesta a fost transmis plenului Camerei Deputaţilor, for decizional, în forma redactată de Guvern, fiind respinse amendamentele aduse de Senat şi criticate de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

"Comisia de sănătate din Senat, repet, Comisia de sănătate din Senat a propus amendamente care permit în realitate să se fumeze în orice spaţiu închis, singura condiţie este ca respectivul spaţiu să fie inscripţionat, nu dedicat. Special trebuie să fie doar inscripţionat cu destinaţia pentru fumat, acesta este un atentat la sănătatea tuturor cetăţenilor, indiferent că sunt angajaţi sau angajatori, clienţi sau personal de deservire, copii sau adulţi", a argumentat ministrul la o conferinţă organizată la Palatul Cotroceni.

Ministrul a făcut apel la Camera Deputaţilor, spunând că are încredere că forul decizional va corecta această greşeală şi atrăgând atenţia că relaxarea legii nu are cum să producă efecte pozitive din perspectiva sănătăţii publice.

"Legea se bucură de susţinerea majorităţii populaţiei din România, experienţa ţărilor europene, unde această măsură a fost introdusă arată că efectele economice nu sunt deloc insurmontabile şi că efectele asupra sănătăţii publice sunt incomparabil mai mari. Nu este, de asemenea, nicidecum adevărat că am avea cea mai dură legislaţie antifumat, dar este adevărat că avem mare nevoie de acest cumul de măsuri, de restricţii fireşti şi de sprijin din partea statului şi din partea societăţii. Avem o responsabilitate, în special faţă de tinerii şi copiii României şi trebuie să ne-o asumăm, altfel eu unul nu înţeleg care este menirea noastră în funcţii de decizie", a subliniat Voiculescu.

Legea antifumat a fost modificată în lunia iunie de senatori, prin refefinirea spaţiului public închis - acesta fiind încadrat de pereţi de jur împrejur, prin permiterea fumatului în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate. Acestea au fost operate în proiectul de lege privind stabilirea condiţiilor pentru fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor din tutun, iniţiat de Guvern.

"Prin spaţiul public închis se înţelege orice spaţiu accesibil public sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu destinaţie locativă", potrivit unui amendament adoptat în plen cu 76 de voturi "pentru".

"Fumatul este permis în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie, precum şi pe terase exterioare amenajate în acest scop", prevede un alt amendament, propus de Comisia de sănătate.

Senatul este prima cameră sesizată pentru acest proiect de lege, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Sursa: mediafax.ro

Comisia juridică a Senatului va vota marţi asupra cererii DNA de începere a urmăririi penale împotriva lui Titus Corlăţean, acuzat de abuz în serviciu în Dosarul Diaspora, după audierea acestuia, însă votul în plen a fost programat peste o săptămână, după decizia CCR privind abuzul în serviciu.

Fostul ministru de Externe va fi audiat maţi la ora 13.15 de senatorii din Comisia juridică, după ce Corlăţean a avut la dispoziţie o săptămână să-şi studieze dosarul, care a fost desigilat în prezenţa sa.

Membrii comisiei se vor pronunţa prin vot asupra cererii DNA. Raportul Comisiei juridice va ajunge însă în plen, for decizional, abia pe 21 iunie, după ce Curtea va judeca excepţia de neconstituţionalitate privind articolul din Codul penal care reglementează abuzul în serviciu.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, negat că ar exista ''neapărat'' o legătură între calendarul stabilit de Senat pentru dosarul fostului ministru Titus Corlăţean şi data la care CCR se va pronunţa.

Curtea Constituţională a fost sesizată să se pronunţe pe tema abuzului în serviciu, însă în şedinţa din 24 mai a amânat o decizie pentru data de 15 iunie, pentru a obţine date legate de dosarele pe această temă, propunerile formulate de procurori şi deciziile instanţelor.

Scrisoarea Parchetului cu cererea de începere a urmăririi penale faţă de senatorul Tius Corlăţean pentru abuz în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale a ajuns la Senat în 16 mai, însă procedurile din Senat au fost întârziate de vacanţa pentru camapania electorală, deşi Biroul Permanent a fost convocat de două ori.

Dosarul a fost trimis de Biroul Permanent al Senatului la Comisia juridică în 7 iunie, la a treia convocare pe această temă. Senatul a amânat de două ori discutarea solicitării DNA deoarece şedinţa BP nu a întrunit numărul necesar de membri prezenţi, motivul invocat fiind acela că mulţi aleşi sunt plecaţi în campanie electorală.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut Senatului României încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Titus Corlăţean, fost ministru al Afacerilor Externe, pentru fapte de abuz în serviciu şi împiedicarea drepturilor electorale, pe care le-ar fi comis îndeplinind funcţia ministerială.

"În contextul organizării alegerilor prezidenţiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlăţean Titus, prin încălcarea procedurilor legale şi prin acte de dispoziţie, a organizat discreţionar secţiile de votare din străinătate, obţinând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus şi susţinut de partidul din care făcea şi el parte. Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetăţeni români care şi-au putut exercita dreptul de vot în străinătate", precizează DNA într-un comunicat de presă.

Urmarea limitării accesului la secţiile de votare din străinătate a avut drept consecinţă creşterea procentajului total de voturi favorabile obţinute de candidatul susţinut de partidul din care făcea parte, "în condiţiile în care comportamentul electoral al cetăţenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv", explică procurorii.

DNA susţine că dreptul de vot cetăţenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât şi prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulţi dintre titularii dreptului la vot să renunţe la exercitarea acestuia.

Procurorii anticorupţie susţin că ministrul de externe a vătămat şi interesele Ministerului Afacerilor Externe, privind buna funcţionare a misiunilor diplomatice şi a oficiilor consulare ale României în străinătate şi îndeplinirea de către acestea, în condiţii optime, a atribuţiilor legale privind apărarea drepturilor cetăţenilor români. DNA susţine că Titus Corlăţean a nesocotit o parte dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secţii de votare în localităţi în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane şi că ar fi organizat, fără vreo documentare ori justificare, secţii de votare în localităţi care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României.

Către Senatul României au fost trimise 19 volume din dosar, pentru a susţine cererea de începere a urmăririi penale.

Sursa: mediafax.ro

Page 1 of 2
Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« October 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31