Displaying items by tag: educatie

 

Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a participat miercuri, 16 mai 2017 la cea de-a treia conferință pentru promovarea educației timpurii. Tema din acest an a fost ”Primele 1000 de zile din următorii 100 de ani. Educația timpurie, o șansă pentru competitivitatea României.”  

            Numeroase studii internaționale subliniază că investiția în educația timpurie produce rezultate pe termen lung și, în special, pentru cei mai vulnerabili copii. Fundamentele pentru marea majoritate a competențelor necesare pentru secolul XXI (cognitiv, lingvistic, social de comunicare etc.) se formează încă din copilărie, de aceea dezvoltarea serviciilor de educație timpurie de calitate constituie o șansă reală pentru creșterea competitivității și asigurarea dezvoltării sustenabile a României.

            Deputatul PSD, Camelia Gavrilă,în intervenția prezentată în deschiderea conferinței a evidențiat că investiția în programe de educație timpurie de calitate generează beneficii pentru copii, familie, comunitate și societate în întregul acesteia.

În această sesiune parlamentară, la nivelul Camerei Deputaților s-au adoptat, în acest sens, două propuneri legislative ce vizează modificarea și completarea unor acte normative în domeniul educației. Prin modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011, și a Legii nr.263/2007privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor s-a avut în vedere identificarea unor soluţii la problemele specifice localităţilor, mai ales din mediul rural, astfel încât să se asigure o bună creştere, îngrijire şi educare timpurie a copiilor de vârstă antepreşcolară. Astfel, Ministerul Educaţiei Naționale, prin instituțiile specializate, ar urma să stabilească anual costul standard per antepreșcolar, cost care stă la baza finanţării de bază. De această finanțarevor putea beneficia toţi antepreșcolarii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare, la finalizarea demersului nostru legislativ.

 

 

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.16 din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a se stabili o nouă durată şi o nouă componenţă a învăţământului general obligatoriu. Comisia a prevăzut un calendar de aplicare, stabilirea unor etape de implementare pentru a exista o abordare rațională din punct de vedere financiar și al resurselor umane pentru o modificare importantă, dar complexă a structurii sistemului de învățământ preuniversitar. În acest sens, învăţământul general obligatoriu va fi de 15 clase şi va cuprinde ultimii doi ani ai învăţământului preşcolar - grupa mijlocie și grupa mare, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Treptat, învăţământul liceal și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, iar grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023.

În ultimii zece ani, România a înregistrat un progres semnificativ în domeniul educației timpurii, participarea la această formă de educație crescând de la 75% în anul 2006 la 91% în 2016. Totodată, este de menționat că autoritățile de resort au adaptat și actualizat curriculumul național pentru educația timpurie conform celor mai bune practici internaționale din domeniu și realităților societății actuale.

Cu toții ne dorim dezvoltarea copiilor noștri la întregul lor potențial. De aceea, trebuie să le oferim cel mai bun start în viață, într-un mediu educațional stimulativ care să le dezvolte abilitățile de viață necesare pentru viitor. Nu trebuie să fie doar tipare imuabile, variante clasice, trasee fixe de școlarizare, ci și alternative educaționale, în sensul decomplementaritateși diversitate pentru a se cultiva unicitatea ființei umane.

În acest sens, convergența deciziilor financiarecu cele educaționale este deosebit de importantă. În vederea asigurării calității educaționale, trebuie să fie implicate atât autoritățile locale, cât și cele centrale, dar și mediul privat, dar trebuie reconfigurat și parteneriatul public-privat, analizate eventuale proiecte, ideii, soluții, posibile deduceri fiscale pentru investiția în construirea de creșe și grădinițe.

În concluzie,toți partenerii din sfera socială, economică, politică au obligația de a se implica în asigurarea unui traseu educațional al copiilor care să-iconducă spre dezvoltare personală, cunoaștere, cultură, împlinire umană și realizare profesională, în evoluția lor ulterioară.

 

 

BIROUL DE PRESĂ

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a prezentat în Plenul Cemerei Deputaților importanța zilei de 9 mai , care are pentru poporul român o triplă semnificaţie de vibrație națională și europeană: pe lângă Ziua Independenţei proclamată în 1877, românii sărbătoresc victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial în 1945, dar şi Ziua Europei.

            Deputatul PSD, Camelia Gavrilă,dorește să evidențieze această zi complexă pentru România, dar și pentru Europa,ca fiind  ziua în care s-au deschis perspectivele unei alianțe politice, economice și culturale de largă respirație, pentru ca cetățenii să trăiască în pace și siguranță, respectând supremația dreptății, a legității, a suveranității naționale.

            „Putem afirma faptul că Uniunea Europeană a reușit să treacă treptat peste barierele economice, sociale, naționale sau internaționale, peste prejudecăți și opinii critice, eurosceptice, mai ales prin perseverență, demersuri raționale, înțelepciune și diplomație, prin programele concepute și implementate, prin analiza și integrarea de modele și bune practici în diferite domenii, prin strategiile educaționale coerente, creative și deseori vizionare.”

            Deputatul ieșean, Camelia Gavrilă, prin intermediul declarației politice a prezentat câteva dintre programele concepute și implementate de Uniunea Europeană:

            - Strategia Europa 2020 - pune accent pe maximizarea impactului cercetării și inovării în UE;

            -Planul de acțiune pentru educația digitală - este inclus în Declarația de la Roma din martie 2017, prin care statele membre au reiterat și subliniat angajamentul de a oferi tinerilor „cea mai bună educație și formare”;

            - Competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții - cuprinse în „Cartea albă privind viitorul Europei”, Comisia subliniază că „este probabil ca majoritatea copiilor care încep școala primară astăzi să ajungă să aibă noi tipuri de locuri de muncă, inexistente deocamdată” și că pentru abordarea corectă a acestei situații „vor fi necesare investiții masive în competențe și o regândire majoră a sistemelor de educație și de învățare pe tot parcursul vieții”;

            - Programul ERASMUS - dedicat tinerilor, studenților, dar și adulților vizează mobilitatea educațională, cunoașterea și explorarea unor medii educaționale și de formare diferite, modelează competențe, permite schimburi de bune practici, descoperă zone de cunoaștere, de convergență utile pentru studiul teoretic sau practic, pentru înțelegerea unor domenii de cunoaștere și cercetare, dar și în perspectivă culturală, de comunicare și implicare socială a tinerilor, de sensibilizare multiculturală a acestora;

- Consolidarea capacităților de formare profesională, de pregătire academică în învățământul superior, de cercetare și inovare prin cooperarea instituțiilor din țările partenere ­- este un demers major în spațiul educațional universitar dinUniunea Europeană, susținut  prin finanțarea parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior și întreprinderi, pentru a reduce distanța dintre mediul academic și cel antreprenorial.

 

“ Dezideratul unei sistem educațional unitar, care să împărtășească aceleași valori europene este încă departe de România, dacă amintim doar câteva elemente critice din Monitorul educației și formării 2017, realizat de Comisia Europeană: probleme în combaterea inegalităților și promovarea incluziunii, cheltuieli modeste pentru educație, mecanismele de direcționare a fondurilor către școlile dezavantajate sunt insuficiente, procent mare al elevilor cu o performanță scăzută în ceea ce privește competențele de bază în cadrul evaluărilor internaționale de tip PISA. La acestea se adaugă dimensiunea practică și aplicativă insuficientă pe parcursul formării profesionale, relevanța curriculei academice în raport cu cerințele de pe piața muncii, dar și dificultatea atragerii cadrelor didactice de înaltă calitate în școlile dezavantajate, salariile acestora, care, deși în creștere, încă sunt nemotivante.”- subliniază deputatul PSD, în Plenul Camerei Deputaților.

           Deputatul Camelia Gavrilă atrage atenția căactuala guvernare și Partidul Social Democrat au realizat importante demersuri în educația românească, urmărind treptat și atingerea obiectivelor strategice europene: creșterea salariilor profesorilor, ca factor suplimentar pentru a-i motiva să rămână în domeniu și să performeze, progrese importante în susținerea învățământului dual, creșterea fondului de burse pentru studenți, asigurarea transportului feroviar gratuit sau adoptarea unor programe de formare profesională, precum internship-ul, programe sociale de susținere a tinerilor și pentru evitarea abandonului școlar, revizuiri de curriculum, inițierea și promovarea proiectelor educaționale și europene, investiții în infrastructura educației, în ambele domenii universitar și preuniversitar.               

            În concluzie, trebuie să ne raportăm la valorile și obiectivele europene, fără a neglija valorile românești, care ne individualizează și ne integrează într-o matrice identitară definitorie pentru națiunea noastră, după cum trebuie să valorificăm și modelul Uniunii Europene, un reper de progres social și economic, de comunicare, un generos spațiu multicultural deschis, echitabil, deplin favorabil pentru evoluția țărilor membre.

 

 

Mai multe informații regăsiți pe site-ulwww.cameliagavrila.com.

Două proiecte în domeniul Educaţiei, în valoare totală de aproape 13 milioane de lei, au fost semnate, în cursul zilei de miercuri, la Ministerul Fondurilor Europene, de preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi şi al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, Maricel Popa.

 

PRIORITĂȚI ALE EDUCAȚIEI PENTRU SECOLUL XXI

Invitat: Camelia GAVRILĂ - deputat PSD

Deputatul PNL Dumitru Oprea i-a adresat Ministrului Educaţiei Naţionale, Valentin Popa, mai multe întrebări cu privire la relaţia dintre educaţie şi acţiunile PSD, partid care a dominat „reformele“ implementate de-a lungul anilor prin miniştrii săi. Parlamentarul ieşean a explicat faptul că declaraţiile făcute de Liviu Dragnea sunt corecte la nivel de principiu, dar contrazise flagrant de realitatea tuturor guvernărilor social-democrate.
 


La recentul Congres al PSD, Liviu Dragnea afirma că, în viziunea partidului de guvernământ, educația se numără printre cele șase domenii prioritare prin care România își poate maximiza dezvoltarea. Dar trebuie, în primul rând, să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educației a eșuat. De asemenea, tot el a susținut că banii investiți în educație reprezintă cea mai bună afacere a unui stat civilizat. Pierderea inteligențelor școlare și universitare trebuie oprită printr-un program ambițios de renaștere a învățământului românesc și de racordare la metodele și standardele occidentale. 

Având în vedere aceste declaraţii corecte, la prima vedere, deputatul Dumitru Oprea îi lansează provocarea Ministrului Educaţiei, Valentin Popa, să răspundă „cine a condus țara, respectiv Ministerul Educației, în cele aproape trei decenii în care reforma educației a eșuat?“. Totodată, parlamentarul ieşean îi solicită ministrului un termen precis în care se angajează să ducă la îndeplinire sarcinile trasate de liderul de facto al guvernului, Liviu Dragnea.

Deputatul PNL a invocat şi înfiinţarea Consiliului Consultativ care va avea drept scop punerea în practică a declaraţiilor liderului PSD. În acest context, Dumitru Oprea consideră că Ministrul trebuie să precizeze dacă acest Consiliu va folosi strategiile elaborate anterior și va lucra cu specialişti sau oameni politici.  

Tuberculoza face ravagii in Romania. tara noastra se afla pe locurile fruntase in Europa cand vine vorba de numarul de persoane depistate cu tuberculoza, una dintre cele mai contagioase afectiuni pulmonare. Astfel, pentru a trage un semnal de alarma populatiei cu privire la importanta preventiei chiar de Ziua Mondiala a Tuberculozei, mai multi medici de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Iasi le-au explicat elevilor de la Colegiul Tehnic "I.C.Stefanesc" cum se manifesta aceasta boala si cum poate fi ea tratata.

Tinerii din UE vor putea să călătorească gratis cu trenul în toată Europa. Planul îmbogățirii culturale ar putea schimba vieților tinerilor. În vara anului 2018, Comisia Europeană oferă tinerilor din țările UE bilete de tren gratis pentru a călători în țările blocului comunitar și nu numai.

EDUCAȚIA, PRIORITATE NAȚIONALĂ

INVITAT: Camelia GAVRILĂ - deputat PSD

Comisia pentru Învăţământ, Ştiinţă Tineret şi Sport din Camera Deputaţilor a avut, pe ordinea de zi din data de 20 februarie 2018, mai multe propuneri legislative pentru care s-au solicitat raport sau aviz de specialitate, propuneri legislative deosebit de importante în ceea ce priveşte domeniul educaţiei şi sportului românesc.

Astfel, prin propunerea legislativă nr. 409.2017 se preconizează  ca, în perioada organizării Olimpiadelor Gimnaziale, la fazele naţionale, precum şi a Olimpiadelor Naţionale ale Sportului Şcolar, să fie puse la dispoziţie pentru desfăşurarea acestor evenimente bazele şi instalaţiile sportive aflate în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu titlu gratuit, dar fără a perturba programul déjà stabilit pentru aceste baze.  Propunerea legislativă se impune în contextul în care bazele sportive aflate în administrarea unităţilor şcolare, în marea lor majoritate, nu îndeplinesc condiţiile minime de licenţiere prevăzute de federaţiile sportive naţionale, astfel încât, desfăşurarea unor probe sau jocuri sportive pe acestea ar ridica probleme deosebite.

Având în vedere acestea şi ţinând cont de faptul că infrastructura sportivă care aparţine Ministerului este omologată pentru desfasurarea oricăror jocuri sportive, implementarea acestui proiect de lege ar creea condiţiile unor concursuri sportive de înaltă performanţă.

În altă ordine de idei, prin propunerea legislativă nr. 486/2017, a fost avut în vedere  ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul clarificării aspectelor referitoare la sursa de finanţare a subvenţiei acordate pentru transportul local în comun, transportul public intrajudeţean şi transportul interjudeţean al elevilor şi studenţilor.

            Astfel, propunerea legislativă are ca destinatari elevii care nu sunt şcolarizaţi în localitatea de domiciliu şi are ca obiect principal de reglementare decontarea cheltuielilor făcute de aceştia în limita a 50 de km, din bugetele unităţilor de învăţământ frecventate, evident după aprobarea bugetelor unităţilor administrativ- teritoriale locale sau decontarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, între localitatea de domiciliu şi localitatea unităţii de învăţământ frecventate, dacă respectivul elev a optat pentru o formă de cazare la unitatea de învăţământ unde este înscris în anul şcolar.

            Nu în ultimul rând, prin propunerea legislativă nr. 6/2018 a fost avută în vedere,  ca obiect de reglementare, modalitatea de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani, în special, în scopul dezvoltării aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor din domeniul în care se organizează programul de internship al dobândirii de experienţă profesională şi al facilitării tranziţiei de la sistemul de educaţie către piaţa muncii.

           Cu alte cuvinte, Guvernul României, în calitate de iniţiator, a dorit să fixeze un cadru legislativ corect care are ca scop principal integrarea mult mai uşoară a tinerilor pe piaţa muncii, obiectiv la care România are o restanţă faţă de instituţiile europene în materie.

 

sursa comunicat Cabinet parlamentar Deputat PSD Iaşi Vasile Cîtea

           

 

Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, a analizat planurile cadru pentru învățământului liceal, care sunt arhitectura unei educații centrate pe elev, dar corelată și cu prioritățile societății.

 

„Ne dorim un sistem de învățământ care are drept rezultat un absolvent informat, cu un orizont cultural rezonabil, competent în domeniul pentru care a optat, dar și promisiunea unui cetățean implicat în comunitate, receptiv și atașat de valorile naționale și europene. Competența este reprezentată, la modul general, de un set solid de cunoștințe, abilități, atitudini și valori care susțin dezvoltarea tinerilor și determină o mai bună integrare în viața socială. Un sistem ce oferă educație de calitate va produce profesioniști pentru piața muncii și personalități integre, armonioase.

Deputatul PSD de Iași Camelia Gavrilă precizează căinfrastructura și arhitectura interioară de  susținere a procesului educativ sunt reprezentate de planurile-cadru, care includ elemente importante: trunchiul comun - obligatoriu pentru fiecare profil, ce trebuie ulterior transpus într-o schemă orară echilibrată, dar și în trasee opționale atractive și utile.

 

În ultima perioadă au existat numeroase dezbateri și consultări publice cu privire la planurile-cadru pentru învățământul liceal, pornind de la cele trei propuneri ce vizează armonizarea cu setul de competențe vizate la finalul clasei a X-a, respectiv a XII-a, conform Profilului absolventului, dar și eliminarea incoerențelor și a dezechilibrelor existente în planurile actuale. Se propune astfel dezvoltarea unui curriculum care să asigure exersarea celor opt competențe cheie  ale uneieducații moderne, de tip european: competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale; competenţe de comunicare în limbi străine; competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere; competenţe sociale şi civice; competenţe antreprenoriale; competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală; competenţa de a învăţa să înveţi, subliniază deputatul Camelia Gavrilă.

 

 Opinia deputatului Camelia Gavrila este că esența pregătirii liceale, nucleul disciplinelor obligatorii trebuie să păstreze rigoarea, relevanța domeniilor, consistența programelor școlare pentru zona/domeniile specifice profilului.  Astfel limba română și limbile străine, împreună cu alte obiecte de cultură generală trebuie să se regăsească în trunchiul comun pentru toate filierele, iar obiectele de studiu asociate profilului trebuie să ocupe un spațiu extins, individualizând specializarea, în funcție de  interesele tinerilor ce au optat pentru profil real sau uman.

Adoptarea unor planuri-cadru noi nu înseamnă efectuarea unor simple calcule numerice, ci modificări de substanță, atât la nivel științific, cât și la nivel social, care trebuie să țină cont inclusiv de posibila remodelare a examenului de bacalaureat și de traseul ulterior al absolventului.

Dezvoltarea tehnologiei, a științei, importanța conceptului de educație centrată pe elev   impun o nouă calibrare, o echilibrare a programei de studiu, în funcție de profil, specializare și de specificul unității de învățământ. Acest echilibru este unul fragil, iar sistemul de învățământ nu trebuie să fie excesiv de rigid, cum încă pare să fie acum. Pe de altă parte, excesul de libertate sau o relaxare și un spațiu extins acordat cursurilor opționale ar putea duce la lipsa unei viziuni unitare la nivel național, la o pregătire inegală, cu riscul improvizațiilor.

Mai mult decât atât, susține Camelia Gavrilă, înainte de a opera orice modificare  și de a introduce opționale provocatoare, novatoare, transdiciplinare trebuie să ne asigurăm că avem profesori bine pregătiți, profesioniști, buni pedagogi, facilitatori, pentru generații din ce în ce mai active și mai greu de provocat.

 

În concluzie, factorilor de decizie din domeniul educației le revine o responsabilitate uriașă, iar la nivelul Parlamentului trebuie să existe atenția, implicarea, preluarea dezbaterilor și analiza obiectivă a opiniilor, deschizând drumul spre conturarea suportului legislativ necesar. Conținuturile educației, principiile și valorile propuse, echilibrarea domeniilor de studiu, alternanța și armonia între seturile de principii precum: teoretic/practic-aplicativ, național/ european, cognitiv/afectiv, univers științific/ univers umanist, opțiune pentru cunoaștere, raționalitate, dar și sensibilitate estetică, artistică, receptivitate axiologică sunt repere majore, provocări și dileme pentru care soluțiile trebuie să fie corecte, echitabile, adaptabile la diversitatea naturii umane. Aceste soluții trebuie să fie specifice unui învățământ modern, preocupat de formarea și devenirea tinerilor, oferindu-le, dincolo de orele de curs din școală, modele  profesionale, umane, cât și motive care să-i determine să se dedice studiului, profesiei, pasiunilor - garanții certe pentru o reușită socială și profesională, într-un neîntrerupt proces de long life learning asumat conștient de persoana adultă.

 

 Mai multe informații regăsiți pe site-ul www.cameliagavrila.ro.

 

 sursa comunicat

BIROUL DE PRESĂ

Deputat PSD de Iași

Prof. dr. Camelia GAVRILĂ

PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT,

ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT

Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« May 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
  1 2 3 4 5 6
7 8 9 10 11 12 13
14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31