Politic (3318)
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, miercuri, că a primit protocoalele încheiate cu SRI de la Parchetul General, susţinând că va fi parcursă procedura legală de desecretizare a respectivelor documente.
PSD susține, într-un comunicat de presă, că nu a lucrat și nici nu a solicitat o colaborare cu Cambridge Analytica.
Anul 2018, declarat Anul Patrimoniului European, ne îndeamnă să reflectăm asupra valorilor și sensurilor culturii în definirea identității noastre şi să ne aplecăm cu mai mult interes asupra aspectelor de ordin cultural şi istoric ce ne caracterizează destinul național.
În acest sens, Uniunea Europeană semnalează cu îngrijorare starea unor monumente culturale semnificative, importanţa acestora la nivel național și universal, dar și urgența promovării, protejării și valorizării fragmentelor de cultură, artă, istorie ce aparțin patrimoniului european comun, a subliniat în Plenul Camere Deputațiilor , prof. dr. Camelia GAVRILĂ
Declarația politică susținută de deputatul ieșean se referă la „dubla dimensiune spirituală și materială a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, în sens propriu, la nivel pragmatic, dar şi din punct de vedere simbolic, spiritual, acestea reprezentând o expresie a valorilor, a credinţelor și tradiţiilor naţionale, pentru că, în esență, cultura și valorile patrimoniale sunt fundamentul solid și irevocabil al identităţii unui popor.”
„Patrimoniul cultural reprezintă o sinteză aproape perfectă a interferenței demersului creativ al ființei umane cu ambientul natural, armonie susținută prin trecerea timpului, probând permanența unor aspirații și valori, inspirând generaţiile noi pentru continuarea proiectelor creative de dezvoltare umană şi de creştere implicita a calităţii vieţii colective. Tot în acest sens, patrimoniul cultural este elementul primordial de legătură între trecut și prezent, între generaţiile vechi şi noi, amintind de aspirațiile, jertfele, dar și reuşitele unor lumi apuse, fiind în acelaşi timp și deschidere a prezentului printr-un angajament natural și firesc pentru conservare, prețuire, dar și inovare sau dezvoltare.”
Esenţa unei culturi se regăsește în patrimoniul cultural, se transpune sugestiv și în elemente concrete, tangibile, reprezentate de monumentele istorice, statui, biserici, cetăți, catedrala, sinagogi, muzee, forme artistice, elemente de arhitectură, repere ale civilizaţiei unui popor, ale unui neam, menite să păstreze vie amintirea unui eveniment, a unei personalităţi, a unui timp anume.
Deputatul PSD Camelia Gavrilă subliniază că programul de Guvernare al PSD acordă o atenție deosebită domeniului cultural în abordarea complexă pe care o propune societății românești în orizontul anilor 2020-2025, preocuparea pentru valorificarea şi conservarea patrimoniului existent rezultând din faptul că, în general, cultura este considerată elementul definitoriu al identității naţionale.
În judeţul Iaşi, lista monumentelor istorice cuprinde un efectiv de 1630 de obiective, dintre care 828 sunt obiective arheologice, 703 monumente de arhitectură, 53 monumente de for public, iar 46 sunt monumente memoriale. Printre acestea, regăsim exemple de bune practici, de finalizare a lucrărilor de restaurare pentru monumente de referință: Palatul Culturii, care are valoare emblematică pentru Iasi, impresionantă împletire de stiluri arhitecturale - neogotic, romantic şi neobaroc, Mănăstirea Golia, monument ridicat în secolul al XVI-lea, Teatrul Național, bijuterie artistică a arhitecților vienezi Fellner și Helmer, sau Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.
Politicile culturale şi de sprijin al patrimoniului cultural trebuie susţinute printr-o bună colaborare a instituţiilor, o implicare activă, ce include şi efortul financiar, dar și inițiativa managerială. Consiliul Judeţean Iași, în parteneriat cu ministerele de resort, a demarat programe ce vizează reabilitarea unor monumente şi clădiri istorice integrate în patrimoniul naţional, precum: Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei Mitropolitul”,restaurarea Muzeului „Vasile Pogor” și a Muzeului „Nicolae Gane”. Apreciem și demersurile Primăriei Municipiului Iași pentru demararea proiectului de reabilitare a Mănăstirii Frumoasa din Iași.
Deputatul ieșean atrage atenția, însă și asupra unei ”liste negre” a monumentelor din Iași care sunt deteriorare si aparent abandonate: Clădirea Filarmonicii, Ruinele Curţii Domneşti din Iasi, situl arheologic ”Cetatea geto-dacică de la Cotnari”/situl Cătălina, Castelul Sturdza din Miclăuşeni, Palatul Cantacuzino Pașcanu, ridicat în jurul anilor 1640-1650 în Pașcani sau Conacul Rosetti – Catargiu din Răducăneni.
Paradoxal, ne prindem în Hora Unirii, în amintirea momentelor istorice din 1859 sau ale celor din anului 1918, în Piaţa Unirii, lângă un edificiu aflat într-o stare gravă de deteriorare Palatul Braunstein, deși este o clădire valoroasă și simbolică de la începutul secolului XX.
Cultura nu trebuie să fie acoperită de pânze pentru a atenua degradarea și indiferența, amânarea unor finanțări și, de multe ori, ignorarea Iașului.Valorificarea patrimoniului cultural prin reabilitarea monumentelor istorice poate aduce avantaje în plan cultural, economic, dar şi social, acestea pot fi incluse în trasee turistice, determinând inclusiv sporirea directă sau indirectă a resurselor bugetare, a activităților sociale ce pot fi desfășurate în clădirile refăcute. Cu siguranţă, un peisaj cultural bogat, bine valorificat și plasat în lumină, duce la dezvoltarea turismului, a vieții sociale în general.
În concluzie, în Anul Patrimoniului European inițiativele Guvernului și demersurile parlamentare trebuie să-și îndrepte atenţia mai ales în direcţia monumentelor semnificative ce trebuie reabilitate, aceasta fiind nu doar o responsabilitate, ci și o datorie morală, o dovadă de respect faţă de istorie, faţă de momentele emblematice din trecut, față de județul Iași de multe ori dezavantajat în alocările bugetare, pentru că, prin împletirea paginilor de istorie cu cele de artă și cultură, intrăm în circuitul valorilor perene, salvate de eroziunea timpului și a uitării.
Mai multe informații regăsiți pe site-ul www.cameliagavrila.ro.
sursa comunicat BIROUL DE PRESĂ Deputat PSD de Iași Prof. dr. Camelia GAVRILĂ, PREŞEDINTELE COMISIEI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, ŞTIINŢĂ, TINERET ŞI SPORT
”Organizația Municipală a Partidului Național Liberal a luat decizia politică încă din luna ianuarie a acestui an să voteze PUZ-urile pentru Spitalul Regional de Urgență, realizarea drumului de acces către Aeroport, continuarea dezvoltării Aeroportului Internațional Iași, Sala Polivalentă, precum și a celor documentații urbanistice care ar fi necesare în eventualitatea în care ar fi aprobată în Consiliul Local noua variantă de Plan Urbanistic General (PUG). Ne menținem punctul de vedere că, din punct de vedere al accesibilităților și facilităților, amplasamentul de la Moara de Vânt este cel mai puțin potrivit dintre toate cele care au fost în dezbatere.
Organizația Municipală Iași a PSD are o nouă structură de conducere. Consilierul județean Marius Eugen Ostaficiuc a fost desemnat ieri de Biroul Permanent Județean al PSD Iași drept noul președinte executiv al filialei municipale ieșene, acesta urmând să facă echipă cu actualul președinte intermar, consilierul local, Corneliu Paul Boișteanu.
Ordonanţa de urgenţă referitoare la declaraţia unică a fost adoptată, joi, de Guvern, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, precizând că actul normativ ‘schimbă fundamental’ acest mecanism de plată a contribuţiilor.
Premierul Viorica Dăncilă a transmis, joi, un mesaj de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, afirmând că perspectiva asupra istoriei ne arată că este momentul unei mutări de accent pe lucrurile care îi unesc pe români şi maghiari.
În acest peisaj parcă dezolant, se mai întâmplă și lucruri bune. Unul din ele: reabilitarea și modernizarea Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii ”Sfânta Maria” din Iaşi. Totul a început timid, sub forma unui proiect. Și multora nici nu le-a trecut prin gând că unitatea medicală care deserveşte toată regiunea Moldovei şi care n-a mai fost reabilitată de când a fost inaugurată, adică din 1970, va primi o nouă șansă. Proiectul a fost deja aprobat. Iar valoarea investițiilor este uriașă, 27 de milioane de euro. Bani veniți atât din fonduri europene, cât și de la Consiliul Județean și de care trei corpuri ale clăditii vor fi renovate. De la intervenţii la instalaţiile electrice, termice, sanitare şi până la nivel arhitectural. Dar și echipamente medicale de ultimă generație și chiar un hotel pentru însoţitori. În plus, se va construi şi un nou ambulatoriu. Până în urmă cu câțiva ani, ambulatoriul era la 50 de metri față de clădirea spitalului, la parterul unui bloc. Între timp, acolo au mai rămas doar două cabinete, iar ambulatoriu este acum, teoretic, tot spitalul. Sunt vești bune pentru pacienții care calcă pragul Spitalului de Copii ”Sfânta Maria” din Iaşi. Și care nu sunt deloc puțini. În regiunea de nord-est a țării există aproximativ 800.000 de copii şi, anual, la Spitalul din Iași sunt trataţi în jur de 50.000 de copii.Durata de implementare a proiectului este de 56 de lui, adică până în anul 2021. Licitaţiile ar trebui să se încheie în cel mai scurt timp şi contractul de execuţie să fie semnat. Așa că, din vară, cel mai probabil vor fi demarate și lucrările. E un proiect în care cred și pe care îl susțin. Mai ales că reprezintă un pas înainte spre acel sistem de sănătate pe care ni-l dorim cu toții. Cu spitale noi, curate, dotate și în care pacienții să se simtă, mai presus de toate, în siguranță. "
Guvernarea a lovit „în puterea de cumpărare a celor aflați în prag de sărăcie. Inflaţia creşte în ritm galopant, la fel preţurile la alimente şi servicii de bază, în vreme ce coaliţia PSD-ALDE se împăunează cu o creştere economică-record, creştere pe care nici un român, sărac sau din clasa de mijloc, nu o resimte în buzunarele sale", constată parlamentarul Dumitru Oprea.
Redăm integral declaraţia deputatului PNL Dumitru Oprea:
„După cum a demonstrat actuala guvernare, este tot mai evident faptul că, în România, stânga politică a fost golită de orice conţinut. În goana după modificarea legilor Justiţiei pentru a proteja membrii de partid cu dosare, PSD a abandonat categoriile sociale cele mai vulnerabile, a lovit, prin măsuri economice haotice, în puterea de cumpărare a celor aflați în prag de sărăcie. Inflaţia creşte în ritm galopant, la fel preţurile la alimente şi servicii de bază, în vreme ce coaliţia PSD-ALDE se împăunează cu o creştere economică-record, creştere pe care nici un român, sărac sau din clasa de mijloc, nu o resimte în buzunarele sale.
În România, circa 40% din populaţie este supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială. Din acest procent, 1,7 milioane sunt copii. PSD se foloseşte de resurse uriaşe pentru a lupta împotriva justției şi apărarea celor care au comis fărădelegi. În schimb, despre implementarea Pachetului Naţional Anti-Sărăcie nu se mai ştie nimic. Planurile privind eliminarea zonelor de sărăcie au rămas pe hârtie, deoarece prioritățile executivului sunt cu totul altele. Are de căutat noi surse de împrumut, îndatorând țara pentru a onora cheltuielile curente, nu pentru a clădi poduri şi a da în folosinţă autostrăzi sau căi ferate rapide. Astfel,populaţia expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială se va trezi, după neagra perioadă a guvernării PSD-ALDE, ca fiind «nefericita posesoare» a unei poveri care îi periclitează inclusiv şansa unui viitor mai bun.
Niciodată în istoria sa, PSD, odată ajuns la putere, nu a lăsat la voia întâmplării guvernarea. Acum, însă, are în frunte un lider al cărui singur scop este să-şi consolideze un regim personal în partid şi, pe cât posibil, în raport cu întreaga ţară. Iată cum, dintr-o mare formaţiune de stânga cu pretenţii de onorabilitate, PSD a ajuns un proscris al Uniunii Europene, un membru renegat de propria familie politică europeană. Totul nu de dragul poporului, ci de dragul unui singur om: Liviu Dragnea!
Nu putem privi cu detaşare guvernarea haotică, lipsită de sens pe care liderul PSD a impus-o. Semnele problemelor economice create de această guvernare încep să se simtă din ce în ce mai mult, aşa încât ne putem aştepta la tot mai rău. După cum am mai spus în nenumărate rânduri, decontul final va ajunge în casa fiecărui român, nu doar la membrii şi votanţii PSD-ALDE. Iar măsurile de revenire după dezastrul lăsat ne-ar putea costa prea mult şi nemeritat doar pentru că Dragnea vrea să îşi satisfacă moftul de dictator!"
Primarul Mihai Chirica a venit cu explicații după ce a fost numit "groparul sportului ieşean". Jurnaliștii de la ProSport (VEDEȚI AICI) au făcut o analiză în care au semnalat faptul că au dispărut echipele de rugby, handbal şi fotbal feminin, urmând să se desființeze cele de baschet și fotbal. Edilul spune că este principalul susținător al sportului ieșean.
ȘTIREA SĂPTĂMÂNII
