Displaying items by tag: constitutie

"Distinse domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Cu îngăduința dumneavoastră astăzi vă voi prezenta declarația politică intitulată:

 

Curtea Constituţională, garantul respectării Constituţiei!

 

Dragi colegi, în ultima perioadă opoziţia şi “Palatul Cotroceni” încearcă, în mod constant, să blocheze procesul legislativ din România, utilizând, spun domniile lor, mijloacele democratice care le sunt puse la dispoziţie într-un stat de drept. Mai exact, orice propunere legislativă importantă care ajunge la preşedintele României pentru promulgare este trimisă la reexaminare în Parlamentul României, invocându-se motive care nu se susţin la o analiză atentă.

Apoi se apelează, în tandem, Opozitie /Preşedinţie, la controlul anterior de constituţionalitate aclamându-se pe toate canalele media că acest gen de întârziere a procesului legislativ nu este un abuz de drept ci mai mult, un mijloc democratic de a controla, mai în amanunt, calitatea actelor normative.

Şi nu ar fi fost nicio problemă dacă, Opoziţia şi preşedintele României ar dovedi aceeaşi încredere în justeţea  analizei  Curţii Constituţionale şi  în situaţiile în care Curtea le respinge sesizările. Oricum, respingerea sesizărilor venite de la Cotroceni a devenit un fapt constant şi de notorietate ceea ce ar trebui să ridice mari semne de întrebare cu privire la justeţea demersurilor făcute de  “Palatul Cotroceni”.

Nu mai insistăm asupra revocării doamnei Kovesi, deoarece am aflat că preşedintele României încă mai citeşte considerentele Curţii, în ipoteza în care a cerut  şi un timp rezonabil pentru a se gândi. Nu cunoaştem ca legislaţia din România să prevadă noţiunea de timp rezonabil pentru aplicarea unei hotărâri a Curţii Constituţionale, atât timp cât aceste hotărâri sunt obligatorii şi de aplicare imediată dar, ne întrebăm pe această cale, ce s-ar întampla dacă orice particular ar solicita un termen rezonabil pentru analiza hotărârilor Curţii ??? Oare acesta nu este totuşi un abuz de drept, profitându-se de poziţia dominantă a Presedinţiei României ?

Ca şi argument la cele spuse până acum aduc analizei dumneavoastră şi faptul că sesizarea Preşedintelui României cu privire la Legea referendumului a fost respinsă de asemenea, de Curtea Constituţională, pe motiv de inadmisibilitate, în fond textul legal fiind atacat déjà de două ori de Opoziţie pe aceleaşi motive invocate şi de Preşedintele României. Oare această soluţie nu era previzibilă şi ea, în contextul în care Preşedinţia României a înaintat aceleaşi motive de atac, motive înaintate şi de Opoziţie şi respinse de CCR déjà de 2 ori?

Oare promovarea acestei căi de atac nu a avut ca scop final  doar întârzierea  procesului legislativ în contextul în care, de această modificare legislativă ar fi beneficiat poporul roman care s-a exprimat déjà pentru revizuirea Constituţiei în ceea ce priveşte redefinirea noţiunii de familie ?

Şi nu în ultimul rând, CCR-ul a respins şi sesizarea Opoziţiei cu privire la modificarea Legii privind Statutul Judecătorilor şi procurorilor, afirmându-se în sesizarea domniilor lor ca soluţiile legislative ale “puterii” sunt de o calitate foarte scăzută, neclare şi impredictibile, ceea ce înseamnă, per a contrario, după hotărârea Curţii că soluţiile legislative nu numai ca sunt de calitate dar sunt şi în accord cu Constituţia ţării.

Dragi colegi, înţelegem că scopul Opoziţiei şi al Palatului Cotroceni este blocarea sau măcar întârzierea procesului legislativ şi prin aceasta supraaglomerarea Curţii Constituţionale cu fel de fel de cauze care conţin excepţii de neconstituţionalitate închipuite.  Însă, atunci când Curtea se pronunţa asupra unei excepţii haideţi să şi respectăm decizia “garantului” respectării Constituţiei. Nu putem, domnilor din PNL şi USR şi domnule Preşedinte, să fim “clienţi” fideli ai Curţii doar la depunerea sesizărilor şi apoi să solicităm timpi de gândire pentru aplicarea deciziilor acesteia.

Iar în contextul în care, plenul Curţii a hotărât, în unanimitate, sesizarea Comisiei de la Veneţia pentru presiuni care sunt exercitate asupra judecătorilor ei, este mai clar ca lumina zilei că timpii de gândire solicitaţi şi sesizările inadmisibile pe care le promovaţi nu constituie altceva, domnule Preşedinte Iohannis şi domnule preşedinte al PNL decât un abuz de drept care confirmă faptul ca nu aţi renunţat la vechile metehne “cotroceniste” din deceniul 2005-2014.

 

Vă mulţumesc!"

sursa comunicat Birou Parlamentar Deputat PSD Iași Vasile Cîtea

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, s-a declarat de acord cu afirmaţiile preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la introducerea principiului integrităţii în Constituţie, astfel încât persoanele cu probleme penale să nu mai poată ocupa funcţii publice înalte.

Guvernul de la Chişinău a avizat miercuri, 13 decembrie, inițiativa legislativă de modificare a articolului 13 din Constituția Republicii Moldova referitoare la denumirea oficială a limbii. Proiectul prevede înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu „limba română”.

Radu TĂRNICERIU - director executiv Camera de Albitraj și Mediere Iași

Ștefan COSTE - președinte Camera de Albitraj și Mediere Iași

Inițiativa legislativă care prevede modificarea articolului 13 din Constituție și introducerea sintagmei „limba română” în locul celei „moldovenești”, a fost avizată pozitiv astăzi de Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Camera Deputaților a adoptat,  marți, propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României prin modificarea articolului 48 din legea fundamentală, care definește familia.

Vicepremierul Sevil Shhaideh a declarat, vineri, la Piteşti, că planul legat de regionalizare "nu s-a oprit", dar trebuie revizuită Constituţia.

Vicepremierul Sevil Shhaideh şi secretarul de stat Adrian Ionuţ Gâdea s-au aflat, vineri, în Argeş, la o întâlnire cu primarii şi autorităţile judeţene fiind abordate strategiile de dezvoltare a localităţilor din judeţ, precum şi oportunităţile de finanţare în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală.

În cadrul unei conferinţe de presă, Sevil Shhaideh a declarat că vizita în Argeş nu are nicio legătură cu planul de regionalizare, dar a ales prima vizită în teritoriu acest judeţ pentru că "de aici s-a arătat cel mai mare interes din partea CJ".

"Am zis iniţial că e bine să ne întâlnim şi regional, dar credeţi-mă, e cel mai bine să ne întâlnim în fiecare judeţ. (...) Planul pe care îl ştiţi, legat de regionalizare, nu s-a oprit, dar ca să poată fi pus în implementare principala modificare care se impune este revizuirea Constituţiei. Legislaţia este pregătită pentru partea de regionalizare, dar pentru a putea dezbate mai departe legislaţia, trebuie să avem un proiect de revizuire a Constituţiei", a spus vicepremier.

 

Sursa: mediafax.ro

Preşedintele CCR Valer Dorneanu a anunţat marţi că legea care ar fi permis persoanelor cu credite în franci elveţieni să-şi convertescă în lei datoria la banci, a fost declarată neconstituţională deoarece încalcă principiul bicameralismului.

"Nu se poate face conversie la data la care s-a luat creditul. Solutia la data incheiererii contractelor e gresita. Principalul motiv pe care am respuns acesasta lege e încălcarea principiului bicameralismului", a anunţat Dorneanu. 

Potrivit preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că legea este neconstituţională cel puţin din două mari motive.

Primul motiv menţionat de Dorneanu ţine de „încălcarea gravă a principiului bicameralismului” în sensul că între propunerea legislativă care a început la Senat şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială.

„Senatul a adoptat legea în formula pe care au redactat-o iniţiatorii, iar la Camera Deputaţilor au fost modifcate practic aproape toate articolele”, a spus Dorneanu.

Al doilea motiv ţine de faptul că CCR a considerat că soluţia pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, de reconversie la data încheierii contractului, este greşită şi nu corespunde niciunor directive europene.

„Aici, instanţele urmează să aplice şi principiul impreviziunii pe care l-am dezvoltat la celelalte decizii”, a spus Dorneanu.

Dorneanu: Conversia se face la data conversiei, nu la data încheierii contractelor de credit

Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a explicat după ce Curtea a declarat neconstituţională Legea conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, că se aplică legislaţia în vigoare în acest moment, iar conversia se face la data conversiei, nu la data încheierii contractelor.

"Conversia se face la data conversiei, nu la data încheierii contractelor de credit. Se aplică legislaţia veche. Se aplică legislaţia în vigoare, în afara acesteia care a modificat ordonanţa", a spus Dorneanu, întrebat ce se întâmplă în acest moment, după declararea Legii conversiei creditelor în franci elveţieni la cursul istoric ca neconstituţională.

O decizie era aşteptată încă din noiembrie 2016, dar a fost amânată de judecătorii Curţii Constituţionale pentru 18 ianuarie şi, apoi, pentru 7 februarie 2017.

Sesizarea a fost trimisă de Guvernul lui Dacian Cioloş la Curte pe 24 octombrie, după adoptarea de către Parlament a legii care prevede conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric. Dacian Cioloş, care era premier la acea dată, a precizat că Executivul a atacat legea la CCR pentru clarificări, nu pentru că este împotriva ei.

Conform ultimelor date ale Băncii Naţionale a României, în toamna anului trecut existau circa 40.000 de contracte de împrumut în franci elveţieni.

Situaţia tensionată din România a creat o fluctuaţie a monedei naţionale în raport cu principalele valute. Claudiu Cazacu, analistul-şef al XTB România a precizat, pentru MEDIAFAX, că cei mai afectaţi de aceste variaţii sunt cei care au credite în valută.

Reamintim faptul că, francul elveţian a închis anul 2016 la o paritate de 4,1998 lei, atingând marţi, şapte februarie valoarea de 4,2139 lei. În 2015, valoarea medie anuală a monedei elveţiene a fost de 4,1684 de lei pentru un franc, după ce în 2014 BNR cota un franc elveţian la 3,6592 de lei.

Pe de altă parte, săptămâna trecută, Raiffeisen Bank a făcut o ofertă clienţilor care doresc să convertească în lei creditele în franci elveţieni, anunţând un discount de 25% din sold. Banca a precizat că sunt eligibili clienţii cu un grad de îndatorare a familiei de peste 60%. Anterior, Raiffeisen Bank lansase o altă ofertă, prin care, clienţii obţineau pe loc o reducere de 10% şi încă 5% în următorii doi ani. Oferta era însă valabilă doar pentru clienţii cu un grad de îndatorare de peste 65%.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Poliţia Capitalei a anunţat că a primit un apel la 112 prin care se semnala prezenţa unui colet suspect la Târgul de Crăciun din Capitală, la faţa locului intervenind pirotehniştii. UPDATE: Controlul pirotehnica a fost finalizat, nefiind găsit niciun bagaj suspect.

La faţa locului s-au făcut cercetări amănunţite după ce o persoană a apelat numărul de urgenţă 112, semnalând prezenţa unui colet suspect. Ulterior, apelantul şi-a închis telefonul, anunţă politţiştii.

Piaţa Constituţiei, unde se desfăşoară Târgul de Crăciun din Bucureşti, nu a fost evacuată.

Colet suspect în Piaţa Constituţiei din Capitală, la Târgul de Crăciun

Potrivit Poliţiei Capitalei, la faţa locului se fac cercetări amănunţite, însă până în prezent nu s-a găsit nimic suspect, iar persoana care a apelat 112 are telefonul închis.

Poliţiştii recomandă cetăţenilor să respecte indicaţiile oamenilor legii.

Până la momentul transmiterii acestei ştiri, nu s-a impus evacuarea Pieţei Constituţiei.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Curtea Constituţională (CCR) discută miercuri contestaţia Guvernului împotriva legii privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul istoric, după ce Executivul a semnalat că actul normativ încalcă mai multe prevederi ale legii fundamentale.

Legea a fost adoptată de Parlament pe 18 octombrie, în unanimitate. Actul nornativ a nemulţumit şi BNR, guvernatorul Mugur Isărescu arătând după la scurt timp după decizia în unanimitate a parlamentului că riscurile sunt mari. „Riscul este mai mare şi acest lucru trebuie înţeles. Trăim un paradox: situaţia macroeconomică bună, riscuri mari şi tensiuni microeconomice enorme. Ce crede Banca Naţională că trebuie făcut: trebuie să protejăm echilibrele macro ca pe ochii din cap aş spune, să fie o creştere economică adevărată, durabilă, şi nu pe seama unor dezechilibre macro", a spus Isărescu. De asemenea, băncile susţin că o conversie în lei a creditelor denominate în franci elveţieni la cursul istoric ar genera costuri pentru bănci de 2,4 miliarde de lei (circa 0,5 miliarde de euro), iar indicatorul de solvabilitate ar coborî, în cazul a două bănci, sub pragul care le-ar permite funcţionarea.

Guvernul aduce în faţa judecătorilor CCR o serie de argumente pentru declararea neconstituţională a legii privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei la cursul istoric.

Primul argument al Cabinetului condus de Dacian Cioloş este acela că legea nu este ''suficient de precisă şi de previzibilă'', încălcând astfel articolul 1 alin. (5) din Constituţie, potrivit căruia ''în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie''. Două sunt prevederile legii conversiei indicate de Guvern ca având ''norme neclare ce pot genera incoerenţă în aplicare''.

Astfel, potrivit Executivului, art. I pct. 1 – art. 491 alin. (2) ''instituie, prin norme cu caracter imperativ, interdicţia de a se introduce în actele adiţionale de conversie alte prevederi decât cele impuse de legislaţie'', ceea ce, în opinia Guvernului, înseamnă că ''norma este vagă şi imprecisă''.

O a doua prevedere a legii conversiei exemplificată de către Guvern că ar putea genera incoerenţă în aplicare se regăseşte la alin. (3) şi (4) ale articolului indicat anterior. Cele două alineate statuează faptul că ''împrumutul pentru achiziţionarea unui imobil, teren, construcţie, reabilitare, consolidare, extindere'' va fi încadrat ca imobiliar sau ipotecar, indiferent cum a fost el denumit iniţial. Această prevedere, spune Guvernul, ''poate conduce la blocaje provocate de aplicarea neunitară şi arbitrară şi riscă să fie încălcat principiul securităţii juridice, principiu ce reclamă ca normele să fie cunoscute şi înţelese, iar pentru a fi înţelese, trebuie să fie suficient de precise şi previzibile''.

Al doilea argument adus de Executiv în sprijinul contestaţiei de neconstituţionalitate a legii conversiei vizează respectarea principiului neretroactivităţii legii. În sprijinul acestui argument, Guvernul invocă, pe de o parte, acte normative ale Uniunii Europene care stipulează clar faptul că ''statele membre pot să reglementeze mai în detaliu împrumuturile în monedă străină, cu condiţia ca o astfel de reglementare să nu fie aplicată cu efect retroactiv''.

În sprijinul aceluiaşi argument al neretroactivităţii legii, Executivul indică şi încălcarea, de către legea conversiei, a articolului 15 ali. (2) din Constituţie care interzice ca aplicarea legii să retroactiveze. ''Aplicabilitatea legii (…) inclusiv asupra contractelor de credit în derulare la data intrării în vigoare, contravine principiului neretroactivităţii legii'', mai arată Guvernul în contestaţia trimisă CCR.

Un al treilea argument invocat de Guvern împotriva intrării în vigoare a legii conversiei creditelor din franci elveţieni se referă la faptul că actul normativ ''are un caracter discriminatoriu'' faţă de cei care au contractat credite în lei sau în alte valute.

Totodată, Executivul atrage atenţia asupra faptului că legea conversiei este un exemplu de instabilitate legislativă, lucru care s-ar putea traduce prin dobânzi mai mari pe care România va trebui să le plătească la împrumuturile externe şi la ''înrăutăţirea rating-ului de ţară''.

De asemenea, Guvernul anticipează şi o posibilă dare în judecată a statului român de către ''instituţiile de credit cu capital majoritar străin'', ceea ce ar avea ''implicaţii semnificative asupra bugetului de stat''.

În sesizare Cabinetul Cioloş mai argumentează că, potrivit simulărilor Băncii Naţionale a României, pierderea potenţială la nivelul sectorului bancar ar fi de aproximativ 2,5 miliarde de lei, ceea ce ar due la riscuri privind stabilitatea finanaciară.

Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a fost adoptată în data de 18 octombrie în unanimitate de către Camera Deputaţilor. O săptămână mai târziu, prim-ministrul Dacian Cioloş a declarat că Guvernul a decis să atace Legea conversiei creditelor la CCR pentru că trebuie clarificate anumite vulnerabilităţi constituţionale ale legii înainte ca ea să îşi producă efectele, astfel încât să fie aplicabilă.

''Nu ne raportăm în niciun fel, doar constatăm. Constatăm că este încă o probă de dispreţ al Guvernului faţă de necazurile românilor, chiar dacă nu pare important, dispreţ al guvernului faţă de nişte legi adoptate de Parlament, în condiţiile în care Guvernul nu văd ce implicaţie ar fi avut aici'', a reacţionat liderul PSD, Liviu Dragnea, în vreme ce liberalii au afirmat că este mai bine ca semnele de întrebare ce planează asupra legii să fie lămurite de CCR.

Sursa: mediafax.ro

Page 1 of 3

Arhiva Iasi TV Life

« November 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30