Displaying items by tag: BUGETAR

 

Deficitul bugetar al României este prognozat la 3,6% din Produsul Intern Brut (PIB), în 2017, potrivit estimărilor Comisiei Europene.

„În anul 2017, deficitul bugetar general ar urma, conform proiecţiilor, să continue să se deterioreze, până la nivelul de 3,6% din PIB. Cota TVA a fost redusă cu încă un punct procentual începând din ianuarie 2017, iar accizele suplimentare la carburanţi şi un impozit special în domeniul construcţiilor au fost eliminate. Proiectul de buget pe anul 2017 adoptat de noul Guvern conţine o serie de alte reduceri fiscale (în special, eliminări de impozite pe veniturile din pensii), precum şi creşteri ale cheltuielilor de genul majorării semnificative a pensiilor şi a salariilor din sectorul de stat”, transmite Comisia Europeană.

Deficitul guvernamental este aşteptat să crească la 3,9% din PIB în 2018, în contextul efectelor pe întregul an ale creşterilor pensiilor programate pentru iulie 2017, susţine Comisia Europeană.

Ca o consecinţă a relaxării fiscale, deficitul structural al economiei este anticipat să crească de la 0,5% din PIB în 2015 la aproape 2,5% în 2016 şi aproximativ 4% în 2017 şi 2018. În ciuda creşterii puternice a PIB, ponderea datoriei externe a României în PIB este proiectată să crească de la 38% din PIB în 2015 la 42,3% în 2018, ca rezultat al relaxării fiscale.

Sursa: mediafax.ro

Senatorul PNL Dumitru Oprea consideră că aplicarea, fără nici o rațiune economică, a principiului cumpărăm vara ce ne trebuie iarna conduce la achiziții ineficiente, adâncirea deficitelor bugetare și stocarea unor bunuri fără utilitate imediată.

Într-o întrebare adresată Ministrului Finanțelor Publice, Anca Dana Dragu, luni, 31 octombrie 2016, parlamentarul ieșean s-a referit la faptul că în România încă sunt numeroase cazurile când instituțiile publice achiziționează, la final de an, tot felul de bunuri pentru a nu rămâne cu sume necheltuite, dar care înseamnă resurse blocate. Un exemplu în acest sens îl reprezintă și achiziția de șezlonguri pentru complexul de agrement de la Ciric, pe care a efectuat-o municipalitatea ieșeană în luna octombrie.

În aceste condiții, Dumitru Oprea a solicitat Ministrului Finanțelor Publice să precizeze măsurile ce vor fi avute în vedere pentru a stopa achizițiile ineficiente, care generează pierderi la nivelul bugetelor publice. În același timp, senatorul ieșean consideră că pentru rezolvarea acestei probleme ar trebui să se aplice în mod real principiul bugetelor multianuale, astfel încât instituțiile publice să aibă certitudinea că fondurile necheltuite într-un an le sunt reportate în anul următor, fără să le fie afectate alocările bugetare.

Deficitul bugetar după cinci luni de exerciţiu bugetar este de 0,1% din PIB, respectiv 780 de milioane de lei "dar este foarte normal", iar încasările ANAF sunt cu 3% mai mari decât s-a prevăzut iniţial, a declarat, marţi seara, ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

"Despre situaţia bugetară pe primele cinci luni pot spune că avem deficit bugetar de 0,1% din PIB, dar este foarte normal, aşa şi trebuia să fie pentru că până la sfârşitul anului trebuie să ajungem la un deficit de 2,95% din PIB. Nu trebuie să se mai întâmple ca anul trecut când noiembrie ne prinsese cu un surplus bugetar din lipsa investiţiilor. În decembrie s-a realizat 40% din totalul investiţiilor pe 2015", a spus Dragu la finalul şedinţei Executivului.

Ea a mai adăugat că investiţiile au crescut cu 25%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi s-au înregistrat cheltuieli suplimentare în urma creşterii pensiilor cu 5%, a dublării alocaţiei pentru copii şi a cheltuielilor cu personalul.

Sursa: mediafax.ro

Salariaţii din administraţia publică, din regiile autonome şi din unităţile bugetare aflaţi în situaţia în care au lipsit de la serviciu un întreg an calendaristic, fiind în concedii medicale sau în concedii fără plată, vor putea beneficia de concediul de odihnă anual, a decis Guvernul.

Modificările legislative89 survin ca urmare a unei hotărâri adoptate de Executivul reunit în şedinţa săptămânală şi revizuiesc, la solicitarea Comisiei Europene, HG 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare.

"În cazul în care perioadele de concedii medicale şi de concedii fără plată au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au întins pe doi sau mai mulţi calendaristici consecutivi, salariaţii au dreptul la un singur concediu de odihnă acordat în anul reînceperii activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care au lipsit de la serviciu", se arată într-un comunicat emis de Biroul e presă al Guvernului.

Totodată, documentul preciează că, prin hotărârea adoptată, durata concediului de odihnă anual nu va mai fi condiţionată de durata concediilor medicale sau fără plată, iar România se conformează şi pune în aplicare dispoziţiile articolului 7 din Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.

Sursa: mediafax.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat marţi legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede majorarea acestor salarii cu 10%. Premierul Dacian Cioloş a declarat că nu este surprins de decizia şefului statului şi că măsura poate fi aplicată cu menţinerea ţintei de deficit de 3%, fără alte tăieri.

Cioloş, despre creşterea salariilor bugetarilor: Putem rămâne în ţinta de deficit de 3%

"Nu mă surprinde deloc, am avut o discuţie cu dansul (Klaus Iohannis) ieri şi legat de acest subiect şi i-am spus că în calculele pe care le-am făcut am inclus şi această creştere de 10 la sută şi după calculele noastre putem rămâne în ţintă de deficit de 3 la sută cu această creştere", a declarat Cioloş referitor la decizia şefului statului de a promulga legea care prevede majorarea salariilor pentru personalul din sistemul sanitar cu 25% şi a tuturor bugetarilor cu 10%.

Întrebat dacă aplicarea acestei măsuri prespune tăierea unor fonduri de la alte capitole ale bugetului de stat, premierul a spus că nu va fi necesar să taie, dar guvernul va face eforturi pentru creşterea absorbţiei findurilor europene.

"N-o să tăiem, în schimb o să mergem pe partea de investiţii unde am rezervat fonduri şi pentru investiţii, atât la ministerul Dezvoltării cât şi ministerul Transporturilor, dar o să facem un efort din absorbţia fondurilor europene că să avem şi investiţii aşa cum ne-am propus", a precizat Cioloş.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor pe 11 noiembrie. Iniţial, OUG 35/2015 prevedea doar majorarea salariilor din sănătate cu 25%, însă un amendament PSD adus în comisiile de specialitate din Parlamant a prevăzut că vor creşte şi salariile tuturor bugetarilor cu 10%. Condiţia pentru aplicarea acestei prevederi este ca aceştia să nu mai fi beneficiat în cursul anului 2015 de alte majorări.

Liberalii s-au opus iniţial amendamentului PSD, cerând mai întâi date suplimentare de la Ministerul de Finanţe, cu privire la impactul bugetar. Deputaţii au respins însă retrimiterea proiectului la comisii. Ulterior, şi deputaţii PNL au votat în favoarea proiectului, acesta trecând cu o largă majoritate de Parlament.

Proiectul a fost şi tema unor discuţii între premierul desemnat de la acea vreme, Dacian Cioloş, şi liderii partidelor parlamentare. Într-o şedinţă a PSD la care a participat, Dacian Cioloş a dat asigurări că nu va renunţa la măsurile aprobate deja, mai ales dacă acestea au şi susţinerea Parlamentului, însă un punct sensibil este cel privind majorarea cu 10% a salariilor tuturor bugetarilor. Cioloş a spus atunci că această măsură va trebui analizată în continuare, pentru a se asigura că nu va fi depăşită ţinta obligatorie de deficit de 3%. Ţinta de deficit va fi unul din criteriile principale pentru evaluarea tuturor măsurilor decise, ar mai fi atenţionat Cioloş în şedinţa PSD.

Ministrul Muncii de la avea vreme, Rovana Plumb, a declarat, după adoptarea legii, că impactul bugetar al majorărilor salariale din OUG 35/2015 este de 0,2% din PIB şi nu va afecta ţinta de deficit a României.

În urmă cu două zile, premierul Dacian Cioloş a declarat că Guvernul intenţionează să menţină în buget măsurile din Codul Fiscal, dar şi creşterile salariale "în măsura în care va fi posibil", arătând că, legat de majorarea cu 10 la sută, trebuie aşteptată promulgarea.

"Trebuie să aşteptăm promulgarea, oricum, în scenariile de calcul pe care o să le facem, o să luăm şi acest lucru în considerare, dar trebuie să vedem ce se întâmplă cu finalizarea, să spun aşa, a procesului legislativ. Cel mai mult ce putem noi face cu bugetul este să împingem deficitul până la 3 la sută, să nu depăşească 3 la sută. Şi aşa riscăm pe termen lung să avem probleme de credibilitate care riscă să afecteze investiţiile în economia românească, dar în momentul de faţă cred că am avea argumentele să putem justifica un deficit de pănă la 3 la sută", a arătat Cioloş.

Primul-ministru a subliniat faptul că aceste creşteri salariale cu 10 la sută trebuie însoţite de "un pachet de investiţii".

"Pe de altă parte, e important ca, dincolo de aceste creşteri salariale, care, încă o dată, sunt importante şi sunt justificate, să avem şi un pachet de investiţii, deci să arătăm şi să facem în aşa fel încât creşterea economică să nu se bazeze doar pe consum", a mai spus Dacian Cioloş.

Sursa: mediafax.ro

Ministerul Muncii a propus în discuţiile cu partenerii sociali o soluţie de corectarea a problemelor de încadrare şi plată inegală pentru persoane pe aceleaşi funcţii, cu aceeaşi vechime şi aceleaşi atribuţii în cadrul aceleiaşi unităţi, cum ar fi spital, scoală, secţie de poliţie sau primărie.

Potrivit draftului de ordonanţă, se propune corectarea structurii salariale în Sănătate, rezolvarea disfuncţionalităţilor de încadrare pentru toate familiile ocupaţionale, creşterea echităţii salariale în administraţia publică şi introducerea de bonusuri pentru Sănătate şi Educaţie, scrie Gândul. De asemenea, se propune o creştere suplimentară faţă de restul funcţiilor în cazul salariilor debutanţilor din Sănătate. Impactul bugetar al acestor măsuri ar fi de 2,29 de miliarde.

Astfel, de exemplu, doi medici identic calificaţi din spitale diferite vor avea acelaşi salariu, chiar dacă acum remuneraţiile pot fi diferite. Ministerul dă exemplul unui medic primar în unităţi clinice gradaţia 5 care ar urma să câştige 5.105 lei chiar dacă profesează la Fălticeni sau la Bucureşti. Un medic specialist în unităţi clinice gradaţia 5 ar urma să ia pe lună 4.012 lei, un asistent medical cu studii postliceale 2.441 de lei, iar o infirmieră în cadrul acestui tip de unitate - 1.718 lei.

De asemenea, potrivit proiectului de ordonanţă, între maximul în plată pe o gradaţie de vechime şi maximul în plată pe o gradaţie imediat superioară ar trebui să existe un interval de 2,5%.

Prin proiect se propune o creştere cu aproximativ 10% a salariilor debutanţilor din sistemul de sănătate. Astfel, un medic rezident anul I gradaţia 0 ar urma să primească un salariu de 2.014 lei, un asistent debutant cu studii postliceale - 1.540 de lei, iar o infirmieră debutantă - 1.444 lei.

Potrivit draftului de ordonanţă se introduce un siste de premiere pe criterii de performanţă în limita a 2% din cheltuielile salariale.

În cazul administraţiei publice, prin proiectul propus se elimină diferenţele de salarizare pentru muncă egală în unităţi similare ale adminstraţiei publice centrale - aparatul central prin stabilirea salariilor la 70% din nivelul salariilor aflat în plată la 1 august 2016 la Secretariatul General al Guvernului. Măsura nu se aplică în cazul structurilor deconcentrate.

Impactul bugetar al ordonanţiei este de 2,29 miliarde de lei, din care 1,17 miliarde din impactul inechităţilor din sistem, 1 miliard din impactul reformei în sănătate şi 374 de milioane din rezerva de performanţă pentru educaţie şi sănătate.

Sursa: mediafax.ro

Premierul Dacian Cioloş a afirmat vineri că vrea să "reseteze" cadrul de lucru şi să "redemareze" procesul de elaborare a unei ordonanţe de urgenţă care să nu vizeze atât o schimbare a legii salarizării actuale, cât o corectare a ei, cu accent pe baza grilei, dar numai în limitele bugetului.

Problema salarizării bugetarilor va fi rezolvată printr-o OUG care va corecta disfuncţionalităţile apărute pe fondul creşterii salariului minim şi a comprimării în jumătatea inferioară a grilei de salarizare şi printr-un un proiect de lege multianual aplicabil din 2018, anunţă Guvernul.

Guvernul are aproape gata proiectul legii salarizării prin care sunt prevăzute modificări, în medie de aproape 20%, pentru toate categoriile de bugetari, majorări pe care executivul vrea să fie aplicate în etape până în 2020. Potrivit proiectului consultat de Gândul, până în 2020 este preconizată o creştere de doar 100 de lei a salariului minim, care ar urma să ajungă la 1.350 de lei. De asemenea, documentul prevede o îngheţare a actualizării pensiilor magistraţilor, parlamentarilor şi corpului diplomatic până la aplicarea integrală a legii. Creşterea cu doar 100 de lei a salariului minim în următorii patru ani nemulţumeşte sindicatele care trebuie să prezinte până luni un punct de vedere pe proiectul Guvernului. Gândul vă prezintă mai jos principalele modificări propuse de guvern în discuţiile cu sindicatele.

Opt state ale Uniunii Europene riscă să depăşească ţinta de deficit bugetar de 3% din PIB, potrivit estimărilor analiştilor citaţi de Bloomberg.

Page 1 of 2

Arhiva Iasi TV Life

« April 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30