Stiri locale iasi

În cea de-a doua zi de doliu național, Ateneul dn Iași, instuție de cultură aflată sub Înaltul Patronaj al Casei Regale, a programat două proiecții in memoriam, ce îl au în prim plan pe Majestatea Sa Regele Mihai I al României:
Proiecția „Războiul Regelui“ va fi difuzat vineri, 15 decembrie, la ora 17.00, la Cinema Ateneu. Detaliile loviturii de stat care a înlăturat guvernarea dictatorială, reacţia lui Hitler, decizia acestuia de a bombarda Palatul Regelui în speranţa de a-l omorî pe tânărul monarh, coşmarul domniei ruseşti şi exilul inevitabil al Regelui sunt doar câteva dintre subiectele despre care puteţi afla noi informaţii, povestite chiar de către Regele Mihai I. „Am luat trenul spre Berlin să vedem ce ar fi rezervat cealaltă cale şi am avut un prânz cu Hitler. Nu a fost deloc o întâlnire plăcută“, povesteşte Regele Mihai I în documentarul „Războiul Regelui“.
„Cred că «Războiul Regelui» reprezintă mai mult decât restituirea unei pagini foarte importante din istoria noastră. Este probabil una dintre cele mai emoţionante ocazii de a înţelege mai bine cine suntem, unde ne aflăm, ce se întâmplă cu noi şi de ce“, a declarat Andi Moisescu.
Tânărul monarh a schimbat deznodământul războiului şi chiar cursul istoriei prin deciziile sale. Mihai I, dar şi istorici şi experţi militari vorbesc în documentarul „Războiul Regelui“ despre momentele cheie ale anilor '40.
Biletele au fost puse în vânzare la prețul unic de 12 lei și pot fi achiziționate on-line de pe site-ul www.ateneuiasi.ro și de la casa de bilete a Ateneului din Iași.
Proiecția „Războiul Regelui” va putea fi urmărită la Cinema Ateneu vineri, 15 decembrie 2017, începând cu ora 17.00.
Documentarul istoric „Via Regis” (Calea Regală) va fi proiectat la Cinema Ateneu vineri, 15 decembrie, la ora 19.00.
Regele Mihai relatează, în acest film din 1995, istoria propriei abdicări de pe tronul României din decembrie 1947, dar și urmările acestui moment pentru viața sa personală.
Alexandru Solomon inserează în documentar scurte filmări de epocă, care dau viață acestui interviu: secvențe de la încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria din 1917, un scurt cadru cu Regele Carol I și Regina Elisabeta, scene cu oameni importanți ai regimului comunist din acea vreme (Petru Groza, Ana Pauker și alții).
Interviul cu Regele Mihai și Regina Ana este inedit și din perspectiva complicațiilor pe care le-a generat căsătoria lor din 1948, nu doar pentru regimul politic din România, ci și pentru celelalte case regale din Europa.
În final, se desprinde o poveste de viață tumultoasă, marcată de greutăți și de nenumărate încercări de a relua totul de la zero.
Regia: Alexandru Solomon, Radu Igaszag
Documentar
Durata: 62 minute
Premii: Marele Premiu pentru film documentar al Uniunii Cineaştilor / 1994-1995
Nominalizat MediaFest '96/ România
Biletele au fost puse în vânzare la prețul unic de 12 lei și pot fi achiziționate on-line de pe site-ul www.ateneuiasi.ro și de la casa de bilete a Ateneului din Iași.
Documentarul „Via Regis” va putea fi urmărit la Cinema Ateneu vineri, 15 decembrie 2017, începând cu ora 19.00.

prof.dr.Florea IONCIOAIA - UAIC

conf.dr.Mihai DORIN - UTI

Ateneul din Iasi, ca institutie de cultura aflata sub Înaltul Patronaj al Casei Regale a României, a deschis o carte de condoleante, în memoria Regelui Mihai. Managerul Ateneului din Iasi, Andrei Apreotesei, a declarat ca, iesenii vor avea prilejul de a aduce un ultim omagiu Regelui Mihai într-o carte de condoleante, care, timp de 40 de zile, va fi în Foaierul Ateneului. Andrei Apreotesei, directorul Ateneului Iasi a declarat ca a aflat cu profunda tristete vestea trecerii la cele vesnice a Majestatii Sale Regele Mihai I. Durerea acestei nefericite vesti învaluie întreaga natiune în doliu. Majestatea Sa Regele Mihai I va ramâne simbolul democratizarii tarii noastre, al rezistentei împotriva comunismului, un exemplu de verticalitate morala. Regele Mihai a murit la domiciliul sau din Elvetia, a anuntat Casa Regala. Decesul a intervenit marti, la ora 13:00. Regele avea 96 de ani, împliniti la 25 octombrie, si de mai bine de un an si jumatate era grav bolnav.

 

Regele Mihai I s-a stins din viaţă la vârsta de 96 de ani, astăzi, la ora 13.00, la locuinţa sa din Aubonne (Elveţia). În urmă cu un an, fostul suveran a fost diagnosticat cu o boală incurabilă, leucemie cronică, şi tot atunci a anunţat că se retrage din viaţa publică.
"La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteţa Sa Regală Principesa Maria,
În această seară, la ora 19, Custodele Coroanei va face o declaraţie de presă
Trupul Regelui va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleş iar slujba de inmormântare va avea loc la Curtea de Argeş, în noua Catedrală", se spune într-un comunicat al Casei Regale.
În 5 noiembrie, Principesa Margareta şi Principele Radu au plecat de urgenţă în Elveţia, după ce starea Regelui Mihai s-a agravat.
Printr-un Comunicat, Casa Regală anunţa: "Starea generală a Regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei (…) În această săptămână, Familia Regală va avea o rundă de întâlniri cu medicii Majestăţii Sale, pentru a discuta tratamentul curent al Regelui şi pentru a primi sfatul lor în circumstanţele actuale."
Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al Regelui Carol al II-lea şi al Reginei-Mamă Elena, şi a domnit între 1927 şi 1930, prin intermediul unei Regenţe, precum şi între 1940 şi 30 decembrie 1947, când a fost silit să abdice şi să plece în exil.
A fost unul dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Fiu al principelui moştenitor Carol, Mihai a moştenit de la naştere titlurile de principe al României şi principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunţat mai târziu).
Grav bolnav, Regele Mihai a decis să se retragă din viaţa publică pe 2 martie 2016, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României.
Consiliul Regal a luat notă de starea de sănătate a Majestăţii Sale, care a fost supus unei operaţii chirurgicale. Diagnosticele puse de echipa medicală au fost: “carcinomepidermoid metastazant”şi “leucemie cronică”. Majestatea Sa a urmat un tratament complex şi solicitant, care l-au împiedicat să apară în public, având nevoie de o perioadă de refacere.
Regele Mihai I a decis să transmită următorul mesaj: "În ultimele săptămâni, am primit vestea unui serios diagnostic medical. Această situaţie vine în anul în care Familia şi Ţara sărbătoresc 150 de ani de la fondarea Dinastiei şi a Statului Român modern. Sunt sigur că fiica mea, Margareta, Custodele Coroanei, va găsi înţelepciunea şi forţa de a mă reprezenta şi de a duce la îndeplinire toate acţiunile mele publice. Am cerut Consiliului Regal să-şi continue menirea şi să prezinte sfatul său Custodelui Coroanei."
Soţia sa, Regina Ana a murit, pe 1 august 2016, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia. Sicriul cu trupul neînsufleţit al reginei a ajuns în ţară pe 9 august.
Mihai I, rege al României, după moartea bunicului său Ferdinand
Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunţase în decembrie 1925 la tron şi rămăsese în străinătate. Minor fiind, atribuţiile regale erau îndeplinite de o regenţă, care nu s-a ridicat la nivelul problemelor vieţii politice, întoarcerea inopinată şi ilegală din iunie 1930 a lui Carol neîntâmpinând rezistenţă. Detronat de tatăl său, Mihai a primit titlul creat ad-hoc de Mare Voievod de Alba-Iulia. Următorul deceniu a fost marcat de exilul mamei sale, pe care putea să o vadă doar câteva săptămâni pe an, când o vizita la Florenţa. Privat de o veritabilă afecţiune familială, principele Mihai a beneficiat în schimb de o educaţie aleasă, dar nu a fost pregătit pentru domnie.
În septembrie 1939 a debutat al Doilea Război Mondial, iar anul 1940 a marcat sfârşitul României Mari, care a pierdut fără luptă, în decurs de câteva luni, Basarabia, Bucovina de nord, Herţa, Transilvania de nord-est şi Cadrilaterul. La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de noul prim-ministru, generalul Ion Antonescu, să abdice şi să părăsească ţara, tronul revenindu-i a doua oară lui Mihai. Sub statul naţional-legionar, apoi sub regimul autoritar al lui Antonescu, regele nu avea nici o putere reală de decizie, fiind în permanenţă sub supravegherea serviciilor de informaţii. Nu a fost informat în prealabil asupra intrării României în război alături de Germania nazistă.
Când balanţa războiului s-a întors şi forţele sovietice au pătruns pe teritoriul României, regele Mihai a decis să salveze ce se mai putea salva şi a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944: arestarea lui Antonescu şi restaurarea Constituţiei din 1923. Uniunea Sovietică a tergiversat semnarea unui armistiţiu în septembrie 1944 până a ocupat întreaga ţară, începând procesul de impunere a sistemului său politic asupra noului satelit. Lipsit de sprijinul Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, cu situaţia Transilvaniei ca mijloc de şantaj al ruşilor, regele a fost obligat în februarie 1945 să îl demită pe prim-ministrul anticomunist Nicolae Rădescu şi să-l numească pe Petru Groza la guvernare, care s-a dovedit un instrument docil în mâinile comuniştilor. În semn de protest faţă de abuzurile noului guvern, regele a intrat în aşa-numita „grevă regală”, refuzând să semneze decretele guvernului, care şi-a urmat însă nestingherit activitatea neconstituţională.
În aceşti ani, suveranul s-a profilat într-un simbol naţional al rezistenţei. Alegerile generale din noiembrie 1946 au fost fraudate de blocul comunist, care „le-a câştigat” detaşat, iar 1947 a marcat interzicerea şi decapitarea Partidului Naţional Ţărănesc, prin „înscenarea de la Tămădău”. La sfârşitul anului a venit rândul instituţiei monarhice să fie înlăturată: pe 30 decembrie 1947 regele a fost constrâns să semneze decretul de abdicare, în aceeaşi zi fiind proclamată republica populară.
În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza ţării sale, însă s-a izbit de un zid al obtuzităţii. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma şi s-au stabilit după mai multe peregrinări la Versoix, în Elveţia. Cuplul are cinci fiice, principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria. După Revoluţia din 1989 a fost oprit de regimul Ion Iliescu să se întoarcă în ţară, cu excepţia Paştelui din 1992, când a atras mulţimi entuziaste venite să-l vadă. De-abia sub preşedinţia lui Emil Constantinescu, în 1997, şi-a primit înapoi cetăţenia română. Ulterior, i-au fost retrocedate şi o parte din proprietăţi. Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Mihai a ţinut un discurs în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României. În martie 2016 a fost anunţată îmbolnăvirea lui de cancer şi retragerea din viaţa publică.
Exilul Regelui Mihai si al Reginei Ana a inceput odata cu revenirea de la nunta din Atena. Au locuit pana la sfarsitul anului 1948 la vila Sparta, locuinta Reginei-mame Elena. Din 1949, Regele Mihai si Regina Ana s-au mutat la Lausanne si apoi in Anglia, unde au locuit pana in 1956.
Pentru a-si castiga existenta, Regele si Regina au construit o ferma de pui si un mic atelier de tâmplărie.
Familia Regala s-a intors in Elvetia in 1956. Regele Mihai a semnat un contract cu compania aeriana "Lear Jeats and Co", la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oras de pe malul lacului Léman, la cativa kilometri de Geneva. Aici a locuit peste patruzeci si cinci de ani si tot aici se afla, pentru moment, casa familiei.
In anul 1958, Regele a oprit colaborarea cu "Lear", iar un an mai tarziu, a infiintat o companie de electronica si de mecanisme automate denumita METRAVEL, pe care a vandut-o cinci ani mai tarziu.
Din biroul sau de la Versoix si, incepand cu 2001, din cel de la Bucuresti, Regele Mihai a militat pentru intrarea Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Majestatea Sa a incurajat respectarea drepturilor omului, dezvoltarea economiei de piata, pastrarea culturii nationale, respectarea adevarului istoric, respectarea si garantarea proprietatii private, consolidarea statului de drept si a democratiei in tara noastra.
Regele Mihai si Regina Ana au locuit din 2004 la Aubonne, in Elvetia. De marile sarbatori crestine si, in functie de angajamentele Lor publice, Majestatile Lor au ales sa fie alaturi de cei dragi fie la Castelul de la Savarsin, fie la Palatul Elisabeta.
 

Ateneul din Iasi gazduieste patru evenimente dedicate Regelui Ferdinand I, la 90 de ani de la moartea sa. Vorbim despre o zi speciala, in care vor avea loc vernisajul expozitiei de fotografie „Regele Ferdinand, Regele capitalei rezistentei pana la capat", in Galeria Regala de Arta a Ateneului din Iasi, dar si lansarea cartii „Bunul nostru rege Ferdinand" de Ion Bulai, in Foaier. Evenimentele vor avea loc joi, 20 iulie, iar intrarea va fi libera. Si primaria pregateste o serie de manifestari cu ocazia comemorarii a 90 de ani de la trecerea in nefiinta a Majestatii Sale Regele Ferdinand I.

Reprezentii ateneului au pregatit un program special pentru iubitorii de istorie. Si primaria s-a implicat in organizarea evenimentelor pentru comemorarea a 90 de ani de la moartea Regelui Ferdinand I.

In urma cu trei luni, printr-un document oficial transmis de la Palatul Elisabeta, a fost comunicata decizia de acordare a Înaltului Patronaj Regal al Altetei Sale Regale, Custode al Coroanei Române si Principesa Mostenitoare, Margareta a
României pentru Ateneul din Iasi. Din 1923 si pana 1947, Regii Ferdinand I, Carol al II-lea si Mihai I ai României au acordat patronajul lor ateneului iesean, astfel, dupa 70 de ani, acesta „revine acasa". In acest fel, ateneul si-a redobandit prestanta si certificarea inaltei calitati a evenimentelor culturale organizate, din partea Casei Regale a Romaniei.

Se cauta o locatie pentru ampolasarea statuii Regelui Ferdinand. Consilierii locali au decis anul trecut ca in Iasi sa existe un loc unde sa fie amplasata o statuie a regelui. In prezent exista trei locatii despre care se discuta.

Hagi, Cristiano Ronaldo, Neymar! The Sun face harta fotbalistilor MONDIALI nascuti in 5 februarie.

Jurnalistii englezi de la The Sun ii transmit "La multi ani" lui Gica Hagi, nascut in data de 5 februarie.

Hagi este pe lista unor fotbalisti de talie mondiala nascuti in aceasta zi.

"Hagi era supranumit 'Maradona din Carpati' pentru calitatile sale tehnice", il descriu cei de la The Sun pe "Regele" Generatiei de Aur a Romaniei.

Hagi sarbatoreste astazi alaturi de alte nume uriase din fotbal, precum Cristiano Ronaldo, Neymar, Tevez, Januzaj sau Palacio.

Hagi a primit deja un cadou in ziua in care implineste 52 de ani. A reusit sa o invinga pe Dinamo, sambata seara, in Stefan Cel Mare, cu 2-1, dupa ce formatia lui Andone a avut 1-0 la pauza.

In zilele de joi, 15 decembrie, si vineri, 16 decembrie 2016, Trenul Regal va face a saptea calatorie regala din zilele noastre, pentru comemorarea celor 100 de ani de la refugiul Familiei Regale, al Guvernului si al Parlamentului Romaniei la Iasi. Pentru doi ani, din 1916 pana in 1918, capitala Regatului Romaniei a functionat la Iasi, devenit centrul vital al natiunii in momente de mare cumpana pentru tara.
 
Altetele Lor Regale Principesa Mostenitoare Margareta si Principele Radu vor parcurge intocmai traseul din zilele de 5-6 decembrie 1917, cand in tren se aflau Regele Ferdinand I si Regina Maria.
 
In ziua de joi, 15 decembrie 2016, Trenul Regal va opri la Marasesti, Adjud si Bacau, iar vineri, 16 decembrie 2016, Trenul Regal va opri la Roman, Pascani si Iasi. Familia Regala invita toti locuitorii din orasele vizitate sa ia parte la acest eveniment care onoreaza unul dintre cele mai importante si mai tragice momente ale istoriei noastre moderne, Primul Razboi Mondial.

Trenul Regal va sosi in Gara din Marasesti joi, 15 decembrie 2016, la ora 14.27. Trenul va opri pentru 13 minute. Accesul publicului si al presei este liber. A doua oprire va avea loc in Gara din Adjud la ora 15.09. Trenul va opri pentru 10 minute. Accesul publicului si al presei este liber. Ultima oprire a trenului, in ziua de 15 decembrie 2016, va avea loc in Gara din Bacau la ora 16.19. Accesul publicului si al presei este liber. 
 
In ziua urmatoare, vineri, 16 decembrie 2016, Trenul Regal va sosi in Gara din Roman la ora 11.04. Trenul va opri pentru 10 minute. Accesul publicului si al presei este liber. A doua oprire va avea loc in Gara din Pascani la ora 11.57. Trenul va opri pentru 20 minute. Accesul publicului si al presei este liber. Ultima oprire a trenului, in ziua de 16 decembrie 2016, va fi in Gara din Iasi, la ora 13.56. Accesul publicului si al presei este liber.

De asemenea, Trenul Regal va putea fi vizitat, in Gara din Iasi, in aceeasi zi, intre orele 14.30 - 21, precum si a doua zi, pe 17 decembrie, intre orele 9 - 12. Toti cei care vor dori sa intampine Familia Regala si sa vada Trenul Regal in gara orasului lor sunt bineveniti.
 
Comandat de Statul roman in anul 1926, sub domnia Regelui Ferdinand I, Trenul Regal a fost fabricat la Milano si livrat Romaniei in anul 1928, dupa moartea regelui. In cei 87 de ani de viata, Trenul Regal al Romaniei a mers pe caile ferate nationale si internationale, purtand pasii regilor si reginelor Romaniei, ale Familiei Regale, precum si ale liderilor politici din anii 1948-1989. Istoria Romaniei cunoaste o multime de momente importante care s-au petrecut sau sunt legate de Trenul Regal.
 
Confruntati cu o sumedenie de probleme, fara bani, fara cei mai importanti jucatori, schimbandu-se intr-un vestiar in care nu este caldura, rugbistii de la Politehnica Iasi au aratat ca au caracter de mari campioni. Cu doar 17 jucatori apti pentrru acest meci, Politehnica Unirea Iasi a invins pe terenul Stelei, scor 38-36, in etapa a VII-a a Cupei Regelui. Victoria este una cu atat mai importanta cu cat, antrenorul George Sava s-a confruntat cu mari probleme de efectiv in acest joc.

Cei 7 sportivi din emisfera sudica sunt plecati dupa vize, interantionalii moldoveni au fost la lotul national, iar Butnariu, Drusca si Vaman au fost accidentati. Daca la toate aceste probleme mai adaugam si faptul ca acesti sportivi au incasat doar 8 salarii (din 11) in anul 2016 sau ca nu au mai primit bani pentru suplimente nutritive din luna august, ne dam seama foarte usor ca victoria de pe terenul Stelei este cu adevarat una istorica.

Ce-i drept, trebuie precizat si ca de la Steaua au lipsit mai multi jucatori titulari, 5 dintre ei fiind convocati la echipa nationala. Cel mai bun om de pe teren a fost Nita, care a reusit nu mai putin de 5 eseuri, celelalte puncte fiind reusite de Chiriac si Plai. Dupa aceasta victorie istorica, Politehnica a urcat pe locul 5 in clasament, cu 11 puncte, la egalitate cu Dinamo Bucuresti, formatia de pe locul 4. 
 

 

Antrenorul George Sava a mizat in meciul contra Stelei pe urmatorul cincisprezece: Balan, Melecciu, Sasu - Toader, Bisoc - Chiriac, Ratiu, Nita - Rusu, Plai - Bors, Morosan, Curcan, Mihai- Barbu. Au mai intrat Neagu si Orghianu. 
 

 

Rezultate inregistrate in etapa 7 din Cupa Regelui
 

 

CSM Stiinta Baia Mare - CS Dinamo Bucuresti 28-15

 

Timisoara Saracens - CSM Bucuresti 26-9

 

CSA Steaua Bucuresti - CS Politehnica Iasi 36-38
 

 

Clasament Cupa Regelui
 

 

1. CSM Stiinta Baia Mare 6 5 0 1 166 73 +93 20 4 24p

 

2. Timisoara Saracens 6 5 0 1 196 42 +154 20 2 22p

 

3. CSA Steaua Bucuresti 6 4 0 2 155 101 +54 16 3 19p

 

4. CS Dinamo Bucuresti 6 2 0 4 142 182 -40 8 3 11p

 

5. CS Politehnica Iasi 6 2 1 3 110 158 -48 10 1 11p

 

6. CS Universitatea Cluj 6 1 1 4 70 196 -126 6 0 6p

 

7. CSM Bucuresti 6 1 0 5 107 194 -87 4 1 5p
Page 1 of 4

Arhiva Iasi TV Life

« December 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31