Nepasare. Platoul Repedea este plin de gunoaie

Nepasare. Platoul Repedea este plin de gunoaie

Written by  Jul 30, 2018

Probabil că nu există ieşean care să nu fi fost măcar o dată pe platoul Rezervaţiei Repedea. Într-o vreme, în zonă exista şi o Grădină Zoologică, iar un autobuz făcea curse între capătul actualului traseu 30 şi Motel.

Din parcare până în inima rezervaţiei mai erau de mers câteva minute, direct prin pădure sau pe marginea şoselei Iaşi-Vaslui. Înainte de 1990, platoul începea de la şosea. Acum, de-a lungul DN 24 sunt câteva rânduri de case şi abia dincolo de ele sunt cele aproximativ 45 de hectare care constituie aria protejată.

 Drumul îngust care se desprinde perpendicular din şosea şi duce pe platou e uşor de ratat. De altfel, aspectul deplorabil al acestui drum anunţă vizitatorii de starea în care se află platoul şi rezervaţia. Deşi e drum judeţean (248D), este pavat cu plăci de beton turnate înainte de 1970, când a fost făcut drumul respectiv. Pavajul denivelat ţine însă doar până la releul tv, care, cu înălţimea lui de 180 de metri, constituie un punct de reper vizibil din oraş şi din împrejurimi. De la releu, DJ 248D se transformă într-unul de pământ cu piatră care se îngustează şi mai mult înainte să coboare în satul Pietrărie.

DJ 248 e drumul judeţean cel mai ciudat din tot Iaşul. Este cel care vine de la Tomeşti, modernizat anul trecut la acest capăt, dar care se pierde apoi în pădure ca să reapară la Păun. Ultimii zeci de metri din Tomeşti reprezintă o singură bandă, la fel ca porţiunea de un kilometru din drumul naţional până în Pietrărie. Standardul pentru un DJ impune o lăţime de minim 7 metri, cu tot cu acostament, dar acesta nici 4 metri nu are pe unele porţiuni. Şi, oricum, nu se regăseşte în planurile de modernizare ale Direcţiei Judeţene de Administrare a Drumurilor şi Podurilor.

Grătarele Primăriei au dispărut

În 1955, Repedea a devenit prima rezervaţie paleontologică din ţară, iar Consiliul Judeţean i-a acordat, în 1994, importanţă avifaunistică, dat fiind numărul mare de specii de păsări care vieţuiesc aici. Dar cine este proprietarul acestui loc? Harta este una destul de complicată, iar confuzii fac mulţi dintre cei pe care i-am întrebat de ce platoul din jurul releului este lăsat de izbelişte. De altfel, păşunatul, retrocedarea unor suprafeţe de pădure şi administrarea lor necorespunzătoare (ziarul nostru a relatat cu câţiva ani în urmă despre tăierile şi furturile masive de lemn), turismul de weekend, practicat haotic, au afectat negativ întreaga zonă.

 

sursa: ziaruldeiasi.ro

Add comment


Security code
Refresh

Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« October 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31