Dumitru Popescu, un reputat inginer român, șef al Arca Space Corporation, companie specializată în construcția de aparate de zbor electrice în spațiu a fost reținut în SUA, anunță posturile de televiziune afiliate CBS și ABC în El Paso.

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, judecat pentru că ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene, rămâne sub control judiciar, au decis, marţi, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care i-au respins solicitarea de revocare a acestei măsuri.

Polițiștii ieșeni au demarat o anchetă după ce mai multe mame s-au plâns că au fost înșelate, după ce au fost ademenite pe rețelele de socializare cu oferte la scutece pentru copii.

Femeile au depus o plângere la poliție, după ce și-au dat seama că nu mai au cum să își recupereze banii investiți în scutece pentru copii, oferite la preț promoțional pe un grup de socializare.

Sase persoane, din conducerea comisiilor de casare si a conducerii sucursalei CFR Marfa Timisoara, au fost retinute in dosarul privind subevaluarea vagoanelor CFR Marfa destinate casarii. Potrivit DIICOT, prejudiciul este de peste sase milioane de euro.

Magistrații de la Tribunalul Vaslui l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pe primarul comunei vasluiene Dimitrie Cantemir, Vasile Roman, pentru deturnare de fonduri, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană, sentința nefiind definitivă.

Frauda de la Evaluarea Naţională în care a fost implicat Ioan Ştefan Lungu, fiul primarului din Salcea, Ilie Lungu, a parcurs o adevărată epopee. Descrierea pe larg a faptelor, aşa cum au fost reconstituite de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, a necesitat o muncă de câteva luni, iar în final totul s-a concretizat într-un rechizitoriu de 155 de pagini.

Trei dintre cei care au fost implicaţi în scandal şi-au recunoscut faptele şi au ajuns la un acord cu procurorii DNA, iar asta se traduce prin pedepse cu suspendare. Unul dintre oamenii care au avut o contribuţie majoră la frauda din vara anului trecut este Cătălin Huţu, fost director al Şcolii Gimnaziale Salcea. Acesta a contribuit din plin la elucidarea multor semne de întrebare care existau în anchetă şi a colaborat cu procurorii, acceptând inclusiv să înregistreze o serie de discuţii ambientale cu ceilalţi „colegi de suferinţă”. În sarcina lui Huţu au fost reţinute şase infracţiuni, dar cel mai probabil nu va sta la închisoare.

Acord de recunoaştere a vinovăţiei au încheiat şi Mariana Raţă, îngrijitoarea de la Şcoala Gimnazială Plopeni, acuzată de comiterea a cinci infracţiuni, dar şi inspectorul Marius Grigoraş, de la Poliţia Salcea, ultimul având o singură infracţiune, şi anume aceea că a declarat în fals că a însoţit transportul tezelor de la Evaluarea Naţională.

În faţa judecătorilor vor ajunge trei persoane: Ilie Lungu, primarul din Salcea, Nicoleta Zettel, profesoară de limba română şi fost director al Şcolii Gimnaziale Plopeni, şi Mihai Gîză, profesor de matematică la aceeaşi unitate de învăţământ, pensionat între timp.

 

Nicoleta Zettel - 22 de infracţiuni

Fără îndoială, pe primul loc la număr de infracţiuni se regăseşte Nicoleta Zettel, fosta directoare a Şcolii Gimnaziale Plopeni. „Pomelnicul” în cazul ei cuprinde nu mai puţin de 22 de fapte, după cum urmează:

-constituirea unui grup infracţional organizat;

-luare de mită;

-complicitate la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;

-permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în formă continuată (două fapte);

-4 infracţiuni de folosirea în mod direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, dintre care una în formă continuată (două fapte);

-6 infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, din care una în formă continuată (3 fapte);

-3 infracţiuni de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;

-complicitate la sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;

-3 infracţiuni de uz de fals;

-complicitate la uz de fals.

Mult timp, Nicoleta Zettel s-a aflat sub control judiciar, măsură menţinută şi în prezent. În plus, ea avea interdicţia de a ocupa funcţia de director şi de a-şi exercita profesia. Între timp, în ultimele zile din 2016, Curtea de Apel Suceava a admis plângerea Nicoletei Zettel, astfel încât aceasta se poate întoarce la catedră pentru a preda.

 

Zettel, profesionistă încă din 2013

În rechizitoriu se mai arată că Nicoleta Zettel era expertă în fraude la Evaluarea Naţională. Procurorii DNA Suceava au reuşit să probeze cinci astfel de fapte, fără a pune la calcul şi teza la limba română a lui Ioan Ştefan Lungu. Prima faptă datează din 2013, pentru ca în 2014 şi 2015 să-şi acorde sprijinul pentru câte doi elevi. În două situaţii beneficiari au fost rude ale actualului director al Şcolii Gimnaziale Plopeni, Florin Cheia, unul dintre confidenţii Nicoletei Zettel, aşa cum arată înregistrările existente în dosar.

La fel de interesant este că Nicoleta Zettel s-a ocupat de fraude şi în perioada în care era acasă, în concediu de creştere a copilului. Se întâmpla în iunie 2015, când a scris două astfel de teze, una notată cu 7.10, iar cealaltă cu 10.

Suspiciuni şi informaţii despre implicarea Nicoletei Zettel în astfel de matrapazlâcuri erau cunoscute în şcoala din Plopeni, iar partenerul ei de dosar, profesorul de matematică Mihai Gîză, le-a scos în evidenţă cu ocazia unei discuţii pe care a avut-o cu Cătălin Huţu.

„... ea a mai făcut chestii de tipul ăsta ... şi Doamne fereşte dacă transpiră! ... şi ea a mers cu ideea că ... eu o bănui de mai mult, de mult ştiu eu chestia asta ... dar nu ştiu cum am intrat eu în sistemul ăsta, fără ... ea a vrut să facă perfect, na ... să fie ea ..., ştii, ea vrea să fie cea mai mare, na, cum sunt femeile, în general. Ele vor să fie primele ... şi uite, uite că a greşit aicea ... amu, ea spune că n-o ştiut, dar, după război, ce să mai spună?”, este confesiunea lui Mihai Gîză.

 

Primarul Ilie Lungu nu apare pe înregistrări, dar este considerat iniţiator al „afacerii”

Ilie Lungu, primarul din Salcea, va răspunde pentru patru acuzaţii în faţa judecătorilor, respectiv constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă şi două infracţiuni de dare de mită. Trebuie spus că Ilie Lungu nu a dat nici o declaraţie în timpul anchetei, dar nici nu apare pe vreo înregistrare telefonică sau ambientală.

Potrivit actului de sesizare a instanţei, „la începutul lunii iunie 2016, inculpatul Lungu Ilie a iniţiat un grup infracţional organizat, constituit ulterior împreună cu inculpatul Gîză Mihai, consilier local al oraşului Salcea şi profesor de matematică la Şcoala Gimnazială <Cristofor Simionescu> Plopeni, şi inculpata Zettel Nicoleta, director şi preşedinte al Comisiei de organizare a Evaluării Naţionale de la nivelul aceleiaşi unităţi şcolare, la care au aderat ulterior Huţu Cătălin, director al Şcolii Gimnaziale <Aurelian Stanciu> Salcea şi preşedinte al Comisiei de organizare a Evaluării Naţionale, şi inculpata Raţă Mariana, îngrijitoare la şcoala din Plopeni”.

Procurorii DNA Suceava au arătat că Ilie Lungu i-a promis lui Mihai Gîză suma de 200 de lei  pentru a interveni pe lângă Cătălin Huţu pentru ca acesta din urmă să-şi dea concursul la fraudarea tezelor la limba română şi la matematică scrise de fiul primarului din Salcea. În plus, prin intermediul lui Gîză, edilul din Salcea a promis „sprijin politic” pentru ca soţia lui Cătălin Huţu să ocupe funcţia de director adjunct al Colegiului Tehnic „Alexandru Ioan Cuza”, precum şi o sumă în bani, de 400 de lei.

De asemenea, tot prin intermediul lui Mihai Gîză, i-a promis Nicoletei Zettel suma de 400 de lei şi sprijin politic pentru a rămâne pe funcţia de director al Şcolii Gimnaziale Plopeni.

 

De ce este considerat „grup infracţional organizat”

Procurorii au explicat şi motivele pentru care frauda de la Evaluarea Naţională în cazul fiului primarului din Salcea se încadrează la constituire de grup infracţional organizat.

„Existenţa grupului infracţional, în sensul unei conivenţe infracţionale ramificate, cu acţiuni independente ale membrilor grupului, rezultă şi din faptul că nici unul dintre aceştia nu avea posibilitatea de a înfăptui personal scopul pentru care a fost constituită gruparea, fiind nevoie de o conlucrare între membrii grupului în acest sens. Astfel, inculpata Zettel Nicoleta, deşi avea calitatea de director şi preşedinte al Comisiei de Evaluare Naţională de la nivelul Şcolii Gimnaziale Plopeni, nu putea avea un rol decisiv în atingerea scopului infracţional, având însă un rol tangenţial, acela de a furniza tipizatele de examen, de a falsifica teza elevului Lungu Ioan Ştefan la limba şi literatura română, inculpata fiind profesor de specialitate în acest sens, precum şi acela de a furniza inculpatului Huţu Cătălin teza falsificată în vederea înlocuirii celei reale. De asemenea, inculpatul Huţu Cătălin, deşi avea calitatea de director şi preşedinte al Comisiei de Evaluare Naţională de la nivelul Şcolii Gimnaziale Salcea, nu putea atinge nici el de unul singur scopul grupului, având însă un rol important în acest demers infracţional: acela de a identifica lucrarea reală a elevului Lungu Ioan Ştefan (prin ştampilarea acesteia într-o formă diferită de tezele celorlalţi elevi), de a transmite inculpatei Zettel Nicoleta numele celor patru supraveghetori din sala în care susţinea examenul elevul Lungu Ioan Ştefan, precum şi a de schimba cele două teze reale ale elevului cu cele falsificate. De asemenea, activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul Gîză Mihai a fost indispensabilă scopului urmărit, acesta având rolul de a contacta cei doi directori de şcoală şi de a le transmite promisiunea inculpatului Lungu Ilie cu privire la remiterea sumei de bani şi a foloaselor necuvenite, precum şi acela de a redacta teza de la matematică a elevului Lungu Ioan Ştefan, în vederea înlocuirii acesteia. Şi inculpata Raţă Mariana a contribuit la înfăptuirea scopului grupului infracţional, asigurând transmiterea de către inculpata Zettel Nicoleta a tipizatului de examen, a subiectelor de examen şi a datelor nedestinate publicităţii constând în numele celor doi supraveghetori din sala elevului Lungu Ioan Ştefan către inculpatul Gîză Mihai în vederea falsificării tezei la matematică”, se menţionează în rechizitoriul de sesizare a instanţei de judecată.

 

Vizita la preot şi speranţele de ajutor politic

Dacă iniţial totul părea foarte sigur, după ce în presă au apărut informaţii despre dosar şi ancheta derulată de procurorii DNA, actorii principali au început să se agite şi au formulat diferite scenarii pentru a scăpa basma curată.

Nicoleta Zettel a vorbit despre încercarea de a muşamaliza totul, dar spune că totul a eşuat din cauza presei: „Nu s-a putut stopa, c-o luat amploare presa ... deci s-o-ncercat la nivel foarte înalt ... deci foarte, foarte înalt şi nu s-o putut face nimic ... pentru că deja s-o dus ... ştii tu .. deja era .. în primă fază, deci când am venit eu şi mi-o zis, o stopat totul, deci totul, dup-aia a venit al doilea val”.

Aceeaşi persoană arată că a discutat despre cazul de fraudă inclusiv cu un preot, care ar fi asigurat-o că totul va fi bine.

„Eu m-am dus la părintele şi mi-o zis că nimic nu se alege din anchetă ... nimic, nimic, nimic ... şi înainte să fiu chemată mi-o zis, n-ai scăpat încă. Te sfătuiesc să nu te mai duci la nici un concurs”, este una din afirmaţiile Nicoletei Zettel.

 

Mihai Gîză, omul de legătură

Probabil fără implicarea consilierului local Mihai Gîză frauda din vara anului trecut nu ar fi fost posibilă sau s-ar fi derulat mai dificil. Timp de aproape două luni, acesta a fost un fel de dispecer şi a avut zeci de convorbiri telefonice cu persoanele puse sub acuzare în acest dosar. Astfel, între primarul Ilie Lungu şi Mihai Gîză s-au consemnat opt convorbiri telefonice, între Mihai Gîză şi Nicoleta Zettel au fost 23 de apeluri, în timp ce între Mihai Gîză şi Cătălin Huţu au fost nu mai puţin de 41 de discuţii telefonice.

În final, Mihai Gîză a fost trimis în judecată pentru comiterea a 10 infracţiuni, după cum urmează:

-constituirea unui grup infracţional organizat;

-trafic de influenţă;

-două infracţiuni de complicitate la dare de mită;

-instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii; nedestinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;

-instigare la sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;

-instigare la uz de fals;

-fals material în înscrisuri oficiale;

-complicitate la sustragerea sau distrugerea de înscrisuri;

-complicitate la uz de fals.



Sursa: monitorulsv.ro

Skimmingul constă în instalarea de dispozitivela bancomate sau POS-uri, prin care sunt copiate datele de pe benzile magnetice ale cărţilor de credit care, ulterior, pot fi folosite pentru inscripţionarea unor noi cărţi de credit.
 
Despre „bancomatul-fantomă”:
 
Orice persoană care intenţiona să extragă banidintr-un astfel de bancomat nu putea bănui escrocheria. Chiar şi meniul bancomatului poate fi identic cu unul original. Victima, după ce îşi introduce cardul în bancomat, selectează limba de utilizare, introduce codul de securitate şi optează, apoi, pentru extragerea de bani. În acel moment, pe ecran apare mesajul că tranzacţia nu poate avea loc din motive tehnice.
 
Ce se întâmpla între timp? Cu ajutorul computerului, datele privind contul şi codul de securitate ale cardului pot fi copiate şi memorate. Fără să bănuiască ce se întâmplă, „clientul” recuperează cardul şi plecă în căutarea unui alt bancomat. Hoţii pot folosi datele astfel obţinute pentru a „clona” cardurile victimelor. Acestea au aceleaşi elemente de identificare ca şi cele originale, iar conturile accesate prin cardurile clonate sunt golite de bani.
 
Pentru a nu fi victimă a infracțiunilor de tip skimming, POLIȚIA IEŞEANĂ vă recomandă:
 
Nu lăsaţi la vedere chitanțe, facturi sau alte documente care conțin informații despre cardul dumneavoastră bancar! Anunțați imediat banca dacă vă schimbați datele personale (adresa, număr de telefon, etc.).
 
Dacă vi se blochează cardul în bancomat, nu cerețiși nu permiteți ajutorul nimănui și mai ales, nu spuneți nimănui PIN-ul!
 
Nu facilitați ca cineva să stea aproape de dumneavoastră atunci când introduceți PIN-ul! Acoperiți tastatura cu mâna în momentul formării codului PIN și verificați autenticitatea fantei în care se introduce cardul bancar.
 
Posesorii de carduri trebuie să verifice dacă petastatura originală a bancomatului nu a fost aplicată o tastatură falsă, care permite reținerea codului PIN introdus.
 
Înainte de a efectua orice operațiune de extragerede numerar, este bine ca utilizatorii să tragă ușor de tastatura bancomatului. În cazul în care aceasta este falsă, se desprinde.
 
Un alt indiciu asupra falsității tastaturii esteaspectul tastei cu nr. 5. Dacă este originală, tasta 5 prezintă o ușoară denivelare, în timp ce pe tastatura falsă este perfect netedă.

Un licean din municipiul Iaşi a reuşit, printr-o metodă pe care nu a dezvăluit-o nici anchetatorilor, să „spargă“ site-ul cunoscutului retailer online Domo. Alături de alţi doi complici, dintre care unul coleg, puştanul de 17 ani a reuşit să colecteze mai multe carduri-cadou aferente altor clienţi şi a comandat fraudulos mai multe bunuri costisitoare. În total, au fost accesate circa 1.000 de carduri. Bucuria liceanului a fost de scurtă durată, pentru că reprezentanţii magazinului online au descoperit scurgerile de informaţii şi au sesizat procurorii.

Ancheta din acest caz a fost finalizată de procurorii Parche­tului de pe lângă Judecătoria Iaşi, care, înainte de Crăciun, au dispus trimiterea în judecată a trei persoane: Alexandru Tudor Meri­şes­cu, Teodor Proca şi Luca Io­nuţ, toţi de 19 ani. Faptele imputate celor trei datează din urmă cu doi ani, pe când cei trei erau elevi ai liceelor „Petru Poni“ (industrial), respectiv „Grigore Moisil“ (Colegiul de Informatică).

Pro­curorii specifica faptul că o primă comandă a fost realizată de Ionuţ Luca. Tânărul a folosit datele de identificare ale fratelui său, comandând un telefon în valoare de aproximativ 600 de lei de pe site-ul menţionat. Ulterior, tinerii au mai comandat o tabletă de 300 de lei, un telefon de 1.600 de lei, un telefon de 450 de lei, un laptop de 1.200 de lei, o staţie office şi un monitor LCD în valoare de 2.600 de lei, un smart-TV de 1.800 de lei, un router de 130 de lei.

După ce au fost identificaţi şi în casele lor au descins procurorii, cei trei tineri au avut atitudini diferite atunci când au fost audiaţi de anchetatori. Capul răutăţilor, Merişescu, a refuzat să dea vreo declaraţie în faţa anchetatorilor. Inculpatul Proca Teodor era minor la data comiterii faptelor, având vârsta de 17 ani, iar în prezent este major. A avut o atitudine sinceră, a recunoscut co­miterea faptelor şi a pus la dispoziţia organelor judiciare bunurile provenite din săvârşirea infracţiunilor“, au mai arătat anchetatorii. La rândul lui, Luca a recunoscut faptele imputate.

Situație delicata la secția de votare 170 de la Liceul Tehnologic „Petru Poni”. Polițiștii au declanșat verificări după ce au fost sesizați că au fost date mai multe buletine de vot la două persoane. 

Surse politice au indicat că, din greșeală, președintele secției de votare ar fi dat două buletine de vot pentru Senat unei persoane. Ulterior, pentru a echilibra balanța, următoarei persoane i s-au dat două buletine de vot pentru Camera Deputaților.

Reprezentanții IPJ au confirmat că se fac verificări la secția de votare amintită, dar nu au oferit detalii despre incident. La rândul lor, reprezentanții Biroului Electoral Județean au precizat că au fost sesizați telefonic asupra faptului că s-ar fi dat două buletine de vot pentru Senat unei persoane și au înaintat cazul spre soluționare la IPJ.

Dacă verificările polițiștilor vor confirma cele sesizate atunci ar putea fi deschis un dosar penal.

La secţia de votare de 728 din Voineşti, judeţul Iasi a fost făcută o sesizare de vot multiplu. Biroul electoral judeţean Iaşi a confirmat sesizarea şi a trimis dosarul către Inspectoratul Judeţean de Poliţie
Primul incident sesizat la Biroul Electoral Județean Iaşi a venit de la secţia de votare nr. 728 din localitatea ieşeană Voineşti. Sesizarea a fost confirmată de către purtătorul de cuvânt al Biroului Electoral Judeţean Iaşi. Potrivit acesteia incidentul a fost semnalat şi către Inspectoratul judeţean de poliţie Iaşi.
Page 1 of 5

Arhiva Iasi TV Life

« November 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30