VIDEO. Tudorel Toader cere demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA pentru că a anchetat Ordonanţa 13 şi Dosarul Belina

VIDEO. Tudorel Toader cere demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA pentru că a anchetat Ordonanţa 13 şi Dosarul Belina

Written by  Feb 22, 2018

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut, joi seara, revocarea şefei DNA. Asta după ce a prezentat mult aşteptatul raport privind activitatea managerială din cadrul DNA. „Trebuie să eliminăm ce este rău”, a spus Toader. „Pentru acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept, în temeiul prevederilor legale, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA”, a anunţat acesta. 

 

 

 

 

Revocarea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie implică trei factori decizionali:

- propune ministrul justiţiei;

- avizează CSM (avizul este consultativ);

- decide Preşedintele României.

Drept urmare, cererea de revocare va fi trimisă în cursul serii Consiliului Superior al Magistraturii, iar după ce membrii acestui vor da avizul va pleca către Cotroceni.  

 „Raportul este destul de cuprinzător. Are 36 de pagini în sinteză şi va fi publicat pe pagina oficială a Ministerului Justiţiei”, a spus ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a precizat că nu va susţine o conferinţă de presă, deci nu va răspunde la întrebări. „Avem o justiţie. Unii spun că este bună alţii spun că este rea, justiţia trebuie să fie egală pentru toţi, trebuie să fie în slujba cetăţeanului, nu să fie rea”, a spus Toader, menţionând că în urmă cu şase luni prezenta direcţiile de modificare pentru legile justiţiei. Legile de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate, cu unele modificări, câteva soluţii au fost declarate ca fiind neconstituţionale”, a completat ministrul. „În final vor fi promulgate şi publicate în Monitorul Oficial”, a mai spus el.

„Demnitatea de procuror este absolut respectabilă dacă este exercitată în limitele competenţelor constituţionale, cu bună credinţă, pentru a servi binelui public, valoare care reprezintă o exigenţă a statului de drept”. „Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activităţii DNA”, a spus Toader.„Raportul de sinteză privind activitatea Ministerului Public, a DIICOT şi DNA va fi prezentat Parlamentului. Până la sfârşitul lunii februarie trebuie să primesc rapoartele respective de la DNA, DIICOT, Ministerul Public şi să realizez o sinteză a acestora pe care să o prezint în parlament”. „Elaborarea acestui raport a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în spaţiul public în februarie 2017-februarie 2018, dezbateri care au divizat profund opinia publică şi care au ridicat la cote nemaintâlnite atacurile la persoană”, a precizat acesta. „Atacurile au declanşat mecanisme ce nu au fost niciodată declanşante asupra României şi au pus în pericol statul de drept”.

„Am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităţilor, aptitudinile manageriale referitoare la procurorul şef DNA în perioada februarie 2017 - februarie 2018, iar etapele instituţionale au fost şi sunt următoarele: raportul de evaluare a eficienţei manageriale şi a modului de îndeplinire a obligaţiilor procurorului şef DNA”, a afirmat ministrul Justiţiei. „Curtea Constituţională a României a stabilit că a existat un conflict instituţional între DNA şi Guvern.”  „DNA şi-a arogat dreptul de a verifica legalitatea unei hotărâri de guvern”.

„Am pornit de la controlul pe care l-am solicitat Inspecţiei Judiciare de a face o verificare managerială de fond la DNA, în condiţiile în care, în ultimii 10 an, nu se făcuse nicio astfel de evaluare cu excepţia celor punctuale făcute de la anumite sesizări. Am declarat că voi lua o decizie referitoare la conducerea DNA, precizând însă că hotărârea nu va fi luată doar în baza acestui raport al inspecţiei judiciare.” „Acele concluzii sunt fundamentate pe un număr de 20 de puncte care prezintă 20 de categorii de acte şi fapte menţionate în prezentul raport, acte şi fapte reţinute pentru februarie 2017 - februarie 2018”. „Am reţinut o situaţie fără precedent în cadrul raporturilor dintre autorităţile publice din România. Într-un singur an, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituţională, în cadrul cărora DNA, prin conducerea acesteia, a fost chemată în faţa instanţei de contencios constituţional. Trei conflicte în care curtea a circumstanţiat competenţa DNA, în două dintre acestea sancţionând comportamentul lipsit de loialitate şi neconstituţional din partea procurorului şef DNA”. „Am spus că o singură decizie CCR nu e suficientă pentru revocare”, a subliniat Tudorel Toader.

„În două cazuri, Curtea a decis că a fost încălcată Constituţia”. „Numărul deciziilor prin care se constată conflicte juridice de natură constituţională între autorităţile publice a fost de 13 începând cu anul 1992, de când Curtea Constituţională a început să funcţioneze. Din cele 13 conflicte, 2 au fost constatate în anul 2017 şi au fost generate de DNA prin încălcarea limitelor de competenţe în raport cu guvernul şi parlamentul, printr-o încălcare a principiului colaborării reale”. „Curtea a recunoscut că Ministerul public s-a considerat competent să verifice oportunitatea şi implicit legalitatea ordonanţei de urgenţă a guvernului. Ministerul Public îşi arogă atribuţii ce aparţin puterii legislative sau curţii constituţionale”. „Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei şi interogarea unor funcţionari a creat tensiune în instituţie. Astfel, guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o posedă: controlul modului în care se dă un act normativ”.

„Curtea a constatat iar existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României şi ministerul public prin refuzul procurorului şef de a se prezenta pentru verificarea aspectelor ce ţin de alegerile din 2009. Curtea a reţinut că doamna Kovesi a refuzat să dea curs celor trei invitaţii şi să se prezinte iar, în ceea ce priveşte răspunsul scris, acesta a fost incomplet. Prin refuzul de prezentare s-a creat un blocaj în cadrul comisiei de anchetă, ceea ce a dus la o prelungire a funcţionării acestei comisii”, a precizat ministrul Justiţiei.

„Prin conduita sa, procurorul şef DNA refuză să participe la clarificarea unor aspecte de interes public deosebit”, a subliniat acesta. „În concluzie, prin refuzul procurorului şef DNA de a se prezenta la comisia specială de anchetă a alegerilor din 2009 şi prin refuzul de a pune la dispoziţie mijloacele de probă, a fost încălcată autoritatea Parlamentului”. Potrivit lui Tudorel Toader, Curtea Constituţională a constatat că DNA nu poate controla oportunitatea legiferării, potrivit acestuia, „DNA s-a erijat în evaluator privind oportunitatea legiferării”. „Am reţinut comportamentul autoritar, discreţionar, contrar conduitei pe care ar trebui să o aibă magistraţii. Am solicitat în iunie 2017 realizarea unui control la DNA de către inspecţia judiciară. În raport se conturează o serie de dificultăţi întâmpinate de inspectori, cărora le-a fost obstrucţionată activitatea de către procurorul şef”.

„Implicarea în anchetele altor procurori - declaraţiile publice de notorietate relevă comportamentul excesiv de autoritar, cum ar fi acela că personal a supravegheat ancheta desfăşurată de procurori în legătură cu ordonanţa 13”, a afirmat Toader referindu-se la şefa DNA. Citez: "Eu mi-am asumat acest dosar împreună cu dl. procuror x şi y, nu au facut un milimetru la stânga sau la dreapta fără ca eu să spun da", a susţinut ministrul Justiţiei.

„Implicarea în ancheta unui alt procuror este interzisă. Trecerea timpului nu a dus la rezolvarea problemelor, ci la o acutizare a acestora. Dosarele nu se rezolvă după rezonanţa publică pe care o au sau după notorietatea persoanei care e presupus că a făcut fapta, ci în ordine cronologică”. „Cu prilejul unor evenimente publice - Contestarea actelor si autorităţii CCR - sefa DNA a învinovăţit practic CCR punând pe seama deciziilor Curţii pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte apreciate ca fiind de natură penală. ”Din acest motiv procurorii mai pot investiga doar faptele de abuz in serviciu in care s-a incalcat legislatia primara”. Reiese că societatea rămâne neaprată în faţa unor astfel de practici, după decizia CCR. Pe langă pierderile de milioane de euro, întreaga societate va privi cum cei cu funcţii publice vor urmări satisfacerea unor interese diferite de cele ale societăţii". Acesta a menţionat că procurorul şef DNA a spus la BBC şi la Euronews că se teme că instituţia pe care o conduce va fi desfiinţată. „Potrivit constituţiei, potrivit tuturor legilor aflate în vigoare procurorul îşi exercită competenţele legale. Procurorul interpretează, aplică legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului”, a mai spus Toader.

„Au fost exprimate critici vehemente cu privire la unele propuneri de modificare legislativă, dovedite ulterior ca fiind constituţionale. Afirmaţiile astfel făcute sunt fără precedent şi nereale, şi au afectat iremediabil imaginea României. Ele sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra realităţii, asupra României şi a statului de drept”. Ministrul Justiţiei a mai spus că oameni cu funcţii în Parlament au fost dezinformaţi. În plus, el a arătat că DNA a încercat să obţină condamnări cu orice preţ. „Nu trebuie să existe cauze penale, una mai importantă decât cealaltă”, a menţionat Toader.

Ministrul Justiţiei a mai spuc că numărul achitărilor a crescut în 2016, la fel şi cheltuielile. O altă critică adusă de Toader procurorului şef al DNA, precizând că Mircea Negulescu, fost procuror DNA, a fost lăudat în loc să fie verificat. Totodată, oficialul a mai spus că DNA a falsificat transcrierea unor convorbiri telefonice. O altă acuzaţie adusă la adresa şefei DNA vizează tergiversarea unora dintre dosarele pe rol.  Acesta a dat ca exemplu dosarul Microsoft. „Nu poate fi uitat, e inadminisibil”, a menţionat ministrul. „România este stat de drept. În România s-a dezvoltat componenta de prevenire dar şi componenta de combatere a corupţiei. Standardul nu trebuie şi nu poate acoperi comportamente defăimătoare, neconstituţionale. DNA trebuie să continue să funcţioneze în mod legal. DNA nu se identifică cu procurorul şef al acesteia, ale cărei acţiuni pun în pericol instituţia pe care o conduce prin excesul de autoritate, sfidarea Parlamentului, şi al guvernului”. „Trebuie să eliminăm ce este rău”, a spus Toader. „Pentru acte şi fapte de netolerat într-un stat de drept, în temeiul prevederilor legale, declanşez procedura de revocare din funcţie a procurorului şef DNA”. ”Acest raport va fi trimis preşedintelui României şi secţiei de procurori de la CSM”, a încheiat Tudorel Toader.

 

(Sursa: adevarul.ro)

Add comment


Security code
Refresh

Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« September 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30