Stiri Eveniment Iasi TV Life - Results from #20

Scafandrii au găsit una dintre cutiile negre ale avionului de transport militar rusTu-154 care s-a prăbuşit duminică în Marea Neagră, a declarat o sursa pentru agenţia TASS. În cadrul amplei operaţiuni de căutare, aflată în desfăşurare, au fost recuperate mai multe trupuri neînsufleţite.

UPDATE: "Prima cutie neagră a aeronavei Tu-154 a fost găsită şi adusă la suprafaţă la ora locală 8:48 (ora României, 7:48)", a declarat o sursă din cadrul forţelor de securitate, citată de Sputnik News.

"În timpul operaţiunilor de căutare, una dintre cutiile negre a fost găsită sub cabina aeronavei. Acesta va fi scoasă din mare în curând" , a declarat un oficial militar, potrivit Russia Today.

"Una dintre teoriile cheie privind cauza prăbuşirii avionului ar fi că obiecte străine au pătruns în motor" ,  a mai spus sursa citată, adaugând că autorităţile iau în calcul şi alte cauze posibile, cum ar fi o eroare de pilotaj sau eventuale defecţiuni tehnice.

Cel puţin 12 cadavre au fost recuperate până în prezent, relatează RIA Novosti, citând o sursă din cadrul poliţiei.

Cutia neagră a fost recuperată şi va fi trimisă la Moscova, unde va fi examinată de către specialiştii Ministerului rus al Apărării, transmite agenţia TASS.

De altfel, încă de luni, un fragment de mari dimensiuni al fuselajului avionului a fost localizat la aproximativ 1,5-1,6 kilometri de ţărm, în zona staţiunii Soci.

Până atunci, echipele de intervenţie localizaseră doar resturi ale avionului, bagaje şi cadavre plutind în Marea Neagră.

"Căutarea a fost efectuată deja pe toată suprafaţa în care sunt resuri ale avionului Tu-154; platoul marin este examinat în şapte locuri", a comunicat luni Ministerul rus al Apărării.

Fragmentele avionului sunt împrăştiate pe platoul marin pe o rază de 500 de metri, explică surse citate de agenţia Tass.

Scafandrii au reuşit să recupereze două piese ale sistemului de control al avionului.

Un avion militar rus de tip Tupolev Tu-154 s-a prăbuşit duminică dimineaţă în Marea Neagră. Avionul decolase de la Soci şi a dispărut de pe ecranele radarelor după circa 20 de minute. Avionul făcuse escală la Soci pentru realimentare, după decolarea iniţială de pe Aerodromul Şkalovski, situat în apropiere de Moscova, în drumul spre Latakia (Siria). La bord erau 92 de persoane, dintre care 83 de pasageri, în principal membri ai Orchestrei militare Aleksandrov, care urma să concerteze de sărbători în baza militară rusă Hmeymim (Siria), şi jurnalişti. Nu există supravieţuitori.

Sursa: mediafax.ro

Un sistem de patrule comune ale Ucrainei şi Alianţei Nord-Atlantice "ar complica situaţia" în Marea Neagră, avertizează Ministerul rus de Externe, denunţând o iniţiativă în acest sens.

Administraţia Petro Poroşenko a anunţat că Ucraina este pregătită să coopereze cu state membre NATO pentru organizarea unor patrule comune în Marea Neagră, denunţând "comportamentul Rusiei", informează agenţia Interfax Ucraina.

"Suntem pregătiţi şi am discutat despre opţiunea patrulelor comune în Marea Neagră", a declarat Oleksandr Turcinov, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

"Problema este că armata rusă domină regiunea Mării Negre după ocuparea Crimeei. Nu există nicio alternativă reală în acest moment, nu există nicio flotă NATO puternică în Marea Neagră. În trecut nu era necesară, dar acum este necesară", a subliniat oficialul ucrainean.

"Este necesară o reacţie adecvată din partea NATO. Sunt favorabil unei prezenţe active a NATO în Marea Neagră, iar Ucraina este pregătită să ofere întreaga susţinere - acces în porturi şi organizare de exerciţii militare comune - flotei şi unităţilor NATO", a subliniat Turcinov.

Reacţia Rusiei nu s-a lăsat aşteptată. "Efectuarea de patrule comune NATO-Ucraina în Marea Neagră ar complica situaţia la nivel regional", a transmis vineri Ministerul rus de Externe, citat de site-ul agenţiei Interfax

 

Sursa: mediafax.ro

Jocurile din zona de explo­rare şi producţie de hidrocarburi din Marea Neagră devin tot mai interesante, la finalul lunii trecute un consorţiu de trei companii, din care fac parte şi austriecii de la OMV, proprietarii Petrom, anun­ţând o descoperire de petrol în platoul continental bulgăresc.

Coincidenţa face ca această desco­perire să fie „strategic amplasată“ lângă blocul Neptun, perimetrul din Marea Neagră în care Petrom, ală­turi de americanii de la ExxonMo­bil, deja au anunţat iden­tificarea unei acumulări sem­ni­­ficative de gaze naturale. O des­co­perire de petrol în Marea Neagră este evidenţiată ca fiind printre cele mai importante eveni­mente din al treilea trimestru al anului acestuia în raportul finan­ciar publi­cat recent de gigantul petro­lier francez Total.

În anul 2012 guvernul bulgar a acordat o licenţă de explorare pentru blocul Han Asparuh din Marea Neagră unui consorţiu format din Total (40%), OMV (30%) şi spaniolii de la Repsol (30%).

Continuarea pe ZF Corporate

Manevrele navelor din porturile constănţene continuau să fie suspendate, luni dimineaţa, după ce a fost sistată orice operaţiune încă de duminică seară din cauza vântului puternic, care suflă la rafală cu viteze ce pot depăşi 60 de kilometri pe oră, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Tot din cauza vântului puternic a fost restricţionată şi deplasarea convoaielor de barje pe Canalul Dunăre - Marea Neagră, prin ecluza de la Agigea către portul Constanţa Sud - fluvial.

În această situaţie, pentru siguranţă, navele aflate în rada exterioară trebuie să stea cu motoarele pornite, evitând astfel intrarea în derivă.

Totodată, vasele aflate la cheu trebuie să-şi întărească legăturile cu ţărmul, să asigure om de veghe şi trebuie să stea în permanenţă cu semnalele luminoase şi sonore în funcţiune.

Potrivit autorităţilor portuare, din cauza vântului foarte puternic, duminică seară, începând cu ora 20.30 au fost suspendate manevrele în porturile Midia, Constanţa Nord şi Constanţa Sud - maritim şi fluvial, deoarece vântul sufla cu viteze de peste 55 km/h la ţărm, iar în larg poate atinge şi depăşi 65 km/h.

Sursa: mediafax.ro

Cel mai mare exerciţiu multinaţional de luptă împotriva ameninţărilor din spaţiul maritim organizat, anul acesta, de Forţele Navale Române, a debutat, luni, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În cadrul celui mai mare exerciţiu multinaţional de luptă împotriva ameninţărilor din spaţiul maritim organizat anul acesta vor fi evaluate structurile din Forţele Navale Române care sunt nominalizate pentru a face parte din Forţa de Reacţie NATO 2016-2017 (NATO Reaction Force).

Potrivit Statului Major al Forţelor Navale, Sea Shield 16 se desfăşoară în perioada 18 - 22 iulie, o mie de militari români şi o mie de militari din alte şapte ţări urmând să se antreneze în comun pe mare, în cele cinci zile ale aplicaţiei fiind puse în aplicare proceduri de operare la standarde NATO.

Şeful Statului major al Comandamentului Flotei, Mihai Panait, comandantul grupării de forţe din cadrul exerciţiului, spune că pe parcursul celor cinci zile se vor desfăşura exerciţii complexe, în toate mediile de luptă, la suprafaţă, în aer şi submarin.

"Sunt implicate şi două grupări NATO permanente - cea de luptă împotriva navelor de suprafaţă şi cea de luptă împotriva minelor. Este un exerciţiu complex, pregătit din timp de către Comandamentul Flotei, şi ne dorim ca pe parcursul celor cinci zile să performăm la nivelul aşteptărilor noastre şi ale partenerilor NATO”, a spus Panait.

Luni, în prima zi a exerciţiului, în cadrul scenariului au fost efectuate diverse acţiuni, între care căutarea şi atacul submarinelor inamice, respingerea atacului aeronavelor inamice, ori lupta împotriva minelor – au fost create baraje de mine de exerciţiu.

"Încercăm să demonstrăm faptul că suntem la un nivel ridicat de interoperabilitate, la care am ajuns cu navele din cadrul flotei şi cu echipajele aflate la bordul lor, capabili să proiectăm şi să desfăşurăm exerciţii de o complexitate ridicată. Încercăm, de asemenea, să demonstrăm faptul că se creează o stabilitate în regiune şi prin desfăşurarea acestor exerciţii multinaţionale”, a declarat Mihai Panait.

La exerciţiu, Forţele Navale Române participă cu 11 nave, două elicoptere Puma Naval, două detaşamente mobile de lansare rachete şi o navă de suport pentru scafandri, Forţele Aeriene Române asigură secvenţele exerciţiilor de luptă aeriană cu două aeronave MIG 21 LanceR, dar şi un elicopter Puma, pentru evacuare medicală, iar Garda de Coastă românească participă cu o navă de patrulare. De asemenea, Bulgaria, Canada, Grecia, Polonia, SUA, Turcia şi Ucraina participă cu cinci fregate, trei vânătoare de submarine, o corvetă, un submarin, patru aeronave şi ofiţeri de stat major.

"Având în vedere complexitatea exerciţiilor integrate în Sea Shield 16, numărul mare de nave, aeronave şi militari participanţi, precum şi dimensiunea extinsă a raioanelor maritime în care se desfăşoară acţiunile de instruire, Forţele Navale Române demonstrează că deţin capabilităţile organizatorice, de planificare şi de conducere, precum şi capacităţile operaţionale necesare pentru consolidarea securităţii şi apărării colective în regiunea Mării Negre”, spun reprezentanţii SMFN.

Sursa: mediafax.ro

Premierul bulgar Boiko Borisov este de părere că Marea Neagră ar trebui să fie o zonă demilitarizată, lucru care ar încuraja dezvoltarea afacerilor, turismului şi industriei petrolului în regiune, potrivit site-ul The Sofia Globe.

"Toată viaţa mea am fost un luptător şi ştiu că nu există un conflict bun", a declarat Borisov, care a a adăugat că "Este întotdeauna rău. Iar oameni, mult mai isteţi, mult mai înţelepţi, cu secole înainte mea, au spus că este mai bună o pace rea decât un război bun. Aş merge chiar la extreme în această privinţă. Marea Neagră ar trebui să fie declarată zonă demilitarizată."

"O zonă fără forţe militare, fără submarine, fără nave, pentru că este o zonă în care ne aşteptăm să extragem gaze naturale, unde toate ţările au turism, şi unde este posibil un comerţl mai intens," a mai precizat oficialul bulgar.

Borisov a făcut aceste comentarii în cursul unei vizite la într-un sat bulgar, în timp ce o delegaţie oficială condusă de preşedintele Bulgariei, Rossen Plevneliev, a participat la summitul NATO din capitala Poloniei.

Premierul bulgar, care recent a declarat că urmăreşte o relaxare a tensiunilor şi o normalizare a relaţiilor dintre ţara sa - membră NATO şi UE - şi Rusia, a fost rugat să comenteze apelul liderilor UE pentru continuarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

"Ei bine, dacă asta e ceea ce doresc ei, (sancţiunile) vor continua. Noi pierdem o gramada de bani pe agricultură," a răspuns premierul bulgar.

Recent, Bulgaria a avut o reacţie confuză la propunerea privind o prezenţă navală permanentă a NATO în Marea Neagră, iniţiativa susţinută de România şi Turcia, însă autorităţile de la Sofia s-au distanţat de această iniţiativă, deşi iniţial se arătaseră favorabile.

"Eu am spus mereu că noi suntem o ţară paşnică. Nu vreau ca Marea Neagră să devină zonă de conflict militar", spunea la acel moment Borisov .

Sursa: mediafax.ro

La brigada multinaţională NATO care va funcţiona în România şi-au anunţat contribuţia, până acum, Polonia cu o companie şi Bulgaria cu un batalion, a precizat sâmbătă preşedintele Klaus Iohannis, la finalul summit-ului de la Varşovia.

"Ca iniţiative concrete pentru România, vom avea o brigadă multinaţională. Astfel, şi acest punct din mandatul României a fost îndeplinit. La această brigadă în cadrul Summitului şi-au anunţat până acum contribuţii certe Polonia cu o companie şi a fost reconfirmată contribuţia Bulgariei, care vine cu un batalion. Am derulat şi în aceste zile şi vom continua discuţiile cu alţi aliaţi pentru alte contribuţii, dar semnele sunt foarte bune. România, la rândul său, îşi asumă partea sa de responsabilitate şi contribuie cu o companie de infanterie cu elemente de sprijin logistic la efortul NATO din Polonia. Deci noi participăm cu o companie în Polonia", a declarat Iohannis.

În acest context, şeful statului a spus că "Statele Unite ale Americii au anunţat o consistentă participare la exerciţii pe teritoriul României, începând cu 2017". Potrivit lui Iohannis, Turcia va participa la exerciţii pe teritoriul României cu efective de nivelul unei brigăzi. "Atât Brigada multinaţională, cât şi Iniţiativa de Instruire Intensificată, care vor fi relaţionate între ele, vor fi plasate sub coordonarea Comandamentului Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est de la noi din ţără", a explicat el.

Şeful statului a mai spus că vor fi două structuri terestre de comandă şi control pe teritoriul românesc-Unitatea NATO de Integrare a Forţelor din România, începând cu 1 iulie 2016 şi Comandamentul Multinaţional la nivel de Divizie Sud-Est, asumat de asemenea de România.

 
 

"Atât Comandamentul de Divizie, cât şi Unitatea NATO de Integrare a Forţelor au fost omologate la acest Summit şi, mai mult, pentru Comandament a fost confirmat rolul de coordonare pentru cele două Unităţi NATO de Integrare a Forţelor din România şi din Bulgaria. Avem deci două structuri permanente de comandă şi control NATO pe teritoriul ţării noastre, dintre care una, cea la nivel de divizie, cu acţiune la nivel regional. Acestea sunt capabile să faciliteze dislocarea rapidă a forţelor aliate în regiune, în sprijinul apărării colective, dacă va fi nevoie, precum şi să coordoneze pregătirea trupelor Aliate, să planifice şi să conducă exerciţii multinaţionale complexe. Pe linia dezvoltării de noi măsuri destinate consolidării apărării şi descurajării Aliate, am luat decizia unei prezenţe Aliate avansate pe teritoriul Aliaţilor estici. Adică şi noi. Pentru regiunea noastră avem o prezenţă Aliată înaintată adaptată, cu un pachet de măsuri complex, în plan terestru, maritim şi aerian şi subliniez acest lucru fiindcă, spre deosebire de noi, flancul nordic are doar componenta terestră", a mai susţinut Iohannis.

Summitul NATO a reconfirmat importanţa strategică a Mării Negre

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că declaraţia finală adoptată la summitul NATO a reconfirmat importanţa strategică a Mării Negre, urmând să existe un proces de evaluare politico-militară a situaţiei de securitate din regiunea Mării şi a implicaţiilor sale pentru NATO.

"Am solicitat şi am obţinut dezvoltarea de noi opţiuni pentru dimensiunile aeriană şi maritimă la Marea Neagră (...). Acestea vor fi discutate în NATO în perioada imediat următoare şi vor fi abordate de miniştrii apărării în octombrie. Declaraţia finală a Summitului include o menţiune clară la această sarcină trasată autorităţilor militare ale NATO. Deci vom continua proiectul cadrului naval de exerciţii şi training. Şi aşteptăm sigur, cu mare interes, deciziile de la ministeriala apărării din octombrie", a declarat Klaus Iohannis.

El a mai spus că, în ceea ce priveşte creşterea profilului Mării Negre pe agenda NATO, prin deciziile luate, regiunea Mării Negre a fost integrată în procesele Aliate de evaluare şi contracarare a implicaţiilor riscurilor de securitate la adresa NATO.

"Pe agenda Summitului s-a aflat şi aprobarea unei evaluări politico-militare a situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre şi a implicaţiilor sale pentru NATO. Poate nu sună senzaţional, dar pot să vă spun că este o realizare importantă a României, pentru că iniţierea acestei evaluări a fost făcută prin propunerea înaintată de România la reuniunea miniştrilor de externe NATO din mai 2015 din Antalya. Este pentru prima dată când se adoptă un astfel de document privind Marea Neagră, care prevede expres un proces regulat de evaluare politico-militară a mediului de securitate din regiune", a adăugat preşedintele Iohannis.

Potrivit şefului statului, această analiză este baza pe care vor fi luate măsuri, în continuare, de către NATO. "După cum aţi observat, prezenţa navală aliată în Marea Neagră a crescut semnificativ în ultimii doi ani – nave ale SUA, ale altor aliaţi, dar şi grupuri navale ale NATO ajung în Marea Neagră într-un proces intensificat de rotaţie. Aşadar, am trecut practic de la faza conceptuală, când la Summitul din Marea Britanie am convenit că Marea Neagră este o componentă importantă a securităţii euro-atlantice, la măsuri concrete, în plan operaţional. Comunicatul final adoptat astăzi reconfirmă explicit importanţa strategică pentru Alianţă a Mării Negre. Rezultat foarte important pentru noi", a mai susţinut Klaus Iohannis.

Sursa: mediafax.ro

Trei nave militare româneşti vor participa la exerciţiul multinaţional BREEZE 16, care are loc în Marea Neagră până pe 17 iulie, la manevre urmând să contribuie militari din state membre NATO ori semnatare ale Parteneriatului pentru Pace.

Potrivit reprezentanţilor Statului Major al Forţelor Navale, fregata "Regina Maria” va părăsi portul Constanţa duminică, 10 iulie, pentru a participa la BREEZE 16, care se desfăşoară în perioada 11 - 17 iulie, în apele teritoriale ale Bulgariei şi în apele internaţionale ale Mării Negre, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Din partea Forţelor Navale Române, la BREEZE 16 mai participă dragorul maritim "Sublocotenent Alexandru Axente”, care, în perioada 1 - 27 iulie, se află în compunerea grupării navale NATO de luptă împotriva minelor marine (SNMCMG-2), precum şi nava purtătoare de rachete "Lăstunul” (NPR-190).

Navele militare româneşti fac parte din pachetul de forţe puse la dispoziţia Alianţei Nord Atlantice de către România, iar participarea marinarilor militari români la exerciţiile NATO asigură consolidarea interoperabilităţii echipajelor navelor cu structurile militare similare ale partenerilor.

Fregata "Regina Maria” are un echipaj alcătuit din 240 de militari şi este comandată de comandorul Marian Ciobotaru, iar Nava Purtătoare de Rachete "Lăstunul” are un echipaj alcătuit din 60 de militari, aflaţi sub comanda căpitan-comandorului Marius Bădulescu.

Sursa: mediafax.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a fost ''victima unor incompetenţi'' în ceea ce priveşte obţinerea acordului Bulgariei pentru a se crea o flotă comună la Marea Neagră, consideră fostul şef de stat Traian Băsescu, cerând demisia miniştrilor de Externe şi al Apărării, dar şi a şefului SIE.

''Eşec jenant la Sofia. Preşedintele Iohannis a plecat la Sofia având ca obiectiv să obţină oficial acordul Bulgariei pentru a se crea o Flota NATO (România, Bulgaria, Turcia) la Marea Neagră.

Cum a fost posibil ca Preşedintele Iohannis să plece la Sofia cu un obiectiv anunţat, iar la Sofia să primească un refuz public de la bulgari?! Cum au pregătit MAE,MApN, consilierii preşedintelui obţinerea acordului Bulgariei? De ce SIE nu l-a prevenit pe Preşedinte? Domnul Preşedinte Iohannis a fost victima unor incompetenţi şi a creat un eveniment politic negativ, greu de surmontat din punct de vedere al credibilităţii în interiorul NATO, dar şi în interiorul UE'', a scris vineri dimineaţa Traian Băsescu pe Facebook.

El a explicat că un şef de stat nu face o vizită bilaterală pentru a fi refuzat de parteneri, ci o face doar în momentul în care înţelegerea este negociată până la detaliu, iar rostul vizitei este acela de a valida şi parafa înţelegerea. ''Altfel, preşedintele este penibil. În mod normal, la această oră, Lazăr Comănescu, Mihnea Motoc, Directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, şi consilierii de politică externă şi cel de securitate naţională nu trebuiau să mai fie în funcţii'', a subliniat Băsescu.

Afirmaţiile vin în contextul în care joi, la doar o zi de la întrevederea preşedintelui Klaus Iohannis cu preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, şi cu premierul Boyko Borissov, au apărut luări de poziţii ale părţii bulgare potrivit cărora autorităţile din statul vecin nu susţin iniţiativa României privind forţele navale de la Marea Neagră.

Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, i-a explicat preşedintelui României, Klaus Iohannis, că se opune iniţiativei flotei militare NATO pentru a evita ca Marea Neagră să devină "zonă de conflict", afirmă surse citate de site-urile bulgare 24chasa.bg şi Novinite.com. "Eu am spus mereu că noi suntem o ţară paşnică. Nu vreau ca Marea Neagră să devină zonă de conflict militar", a declarat Borisov, conform 24chasa.bg.

În replică, preşedintele Klaus Iohannis a precizat joi că iniţiativa privind flota de la Marea Neagră a generat interpretări, subliniind că "nu creează nimeni o flotă NATO, asta este o prostie", iniţiativa vizând exerciţii comune ale forţelor navale din România, Bulgaria şi Turcia, state membre NATO.

Miercuri, după întâlnirea cu preşedintele Bulgariei, Iohannis declara că iniţiativa locală pe Marea Neagră la care vor participa România, Bulgaria şi Turcia se va concretiza, însă important este să fie obţinută în scurt timp "umbrela NATO", a declarat miercuri preşedintele Klaus Iohannis în Bulgaria.

"Această iniţiativă, la care credem că vor participa cu mult entuziasm, în afară de România, Bulgaria şi, sigur, Turcia, este una pe care vrem să o creăm local, dar să obţinem în scurt timp umbrela NATO, fiindcă noi suntem aliaţi în NATO. Această propunere va fi concretizată, vom face paşi pentru a ajunge la o formă concretă, vom descrie cum evoluează în timp", a declarat preşedintele în timpul unei conferinţe de presă comună cu omologul său bulgar.

Iohannis a mai spus că iniţiativa navală va presupune la început exerciţii simple de compatibilizare, de traning, urmând ca evoluţia să fie analizată în timp. De asemenea, preşedintele a subliniat că intenţia nu este de revenire la perioada Războiului Rece sau de a ataca pe cineva.

La rândul său, preşedintele Rosen Plevneliev a spus că Bulgaria va sprijini şi va contribui la această iniţiativă, menţionând că este în interesul strategic al ţării sale.

Sursa: mediafax.ro

Secretarul de stat American John Kerry a spus că Rusia a mutat artilerie grea în poziţie lângă Aleppo, în nordul Siriei, ridicând noi îngrijorări legate de acordul parţial de încetare a focului, potrivit New York Times. 

În acelaşi timp, Alianţa Nord-Atlantică tratează Rusia ca fiind o "ameninţare" şi construieşte o "nouă linie de confruntare" în zona Mării Negre, acuză Administraţia de la Kremlin, în contextul în care NATO a trimis două avioane F-22 Raptor, invizibile pe radar, la baza de la Mihail Kogălniceanu.

"Alianţa Nord-Atlantică creează o nouă linie de confruntare în zona Mării Negre, legitimând-o prin presupusa ameninţare rusă", a transmis Misiunea permanentă a Rusiei la NATO.

"Rusia va lua toate măsurile necesare pentru neutralizarea ameninţărilor", a atras atenţia reprezentanţa rusă la NATO.

NATO tratează Rusia ca fiind o "ameninţare", deşi Rusia vrea relaţii bune cu toată lumea, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Dacă este să vorbim despre cine reprezintă o ameninţare pentru cine, cred că nu ar trebui să uităm ce am auzit în ultimii ani din partea NATO: liderii Alianţei consideră Rusia ameninţare", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

"Iar aceste poziţii nu se limitează la declaraţii: asistăm la măsuri de consolidare a capacităţilor militare, care sunt mutate mai aproape de frontierele Rusiei", a adăugat Peskov, citat de site-ul agenţiei Tass.

Declaraţiile oficialilor ruşi intervin în contextul în care două avioane militare F-22 Raptor invizibile pe radar, cele mai performante aparate de vânătoare din dotarea Forţele Aeriene SUA, au aterizat luni la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, în cadrul măsurilor NATO de garantare a securităţii aliaţilor estici, pe fondul acţiunilor Rusiei.

Sursa: zf.ro

Veolia

Arhiva Iasi TV Life

« August 2018 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31