Economic
Economic

Economic (2317)

Cei mai bogaţi 20% din oamenii din România au un venit de opt ori mai mare decât venitul celor mai săraci 20%, un raport semnificativ mai mare decât media UE, relevă raportul de ţară pentru România publicat miercuri de Comisia Europeană.

România are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale inegalităţii veniturilor din Uniunea Europeană (UE), iar acesta este în creştere, în contextul în care sărăcia este în scădere. Sărăcia şi excluziunea socială se menţin în rândul tinerilor, al familiilor cu copii, al persoanelor cu dizabilităţi, al populaţiei rome, al oamenilor din zona rurală şi al populaţiei inactive, deşi rata sărăciei este în scădere, apreciază Comisia Europeană.

De asemenea, raportul Comisiei evidenţiază o diferenţă între regiuni şi o divizare între zonele rurală şi urbană. În România, venitul mediu în zonele rurale este de doar 67% din venitul mediu din zona urbană, în comparaţie cu media UE de 80%. România are a doua cea mai redusă rată din UE.

Şomajul se apropie de nivelul scăzut existent înaintea crizei şi este prevăzut să scadă în perioada 2017-2018. Rata angajării a scăzut uşor în 2016 şi este aşteptată să crească într-un ritm moderat, apreciază raportul.

Deficitul guvernamental este aşteptat să crească la 3,6% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2017 şi la 3,9% din PIB în 2018, reiterează raportul menţionat. Pe 13 februarie, Comisia prezenta estimări asemănătoare.

Potrivit raportului, consumul este aşteptat să continue să crească constant în 2017 şi să încetinească în 2018, când ar putea avea loc o creştere a preţurilor pentru consumatori.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Carburanţii din România costă peste media UE, potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene preţul benzinei fără taxe fiind în ţara noastră de 529 de euro pentru 1.000 de litri, în vreme ce media europeană este de 526 de euro. Evoluţia preţului este surprinzătoare, a comentat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, organism care a declanşat o anchetă pentru a afla de ce preţul carburanţilor din România a crescut în ultima perioadă peste media UE.

“Este semi-adevărat că în România preţul carburanţilor este mai mare decât în Austria. Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE. Căutăm răspunsul. Vorbim de preţul fără taxe. Pentru noi este o evoluţie surprinzătoare. Ne uităm la schimbări de legislaţie. Vârful a fost în primul trimestru al lui 2016”, a declarat luni, Bogdan Chiriţoiu, la conferinţa "ZF Power Summit `17 – Fuel of the Future". În martie 2016, în Romnia preţul benzinei fără taxe la mia de litri a fost de 431 de euro, iar media europeană de 398 de euro. 

Potrivit ultimelor date ale Comisiei Europene, publicate pe 13 februarie, România se află pe locul 17 în UE privind preţul fără taxe al benzinei, cu 529 de euro pe mia de litri. Cea mai ieftină benzină fără taxe este în Cehia, 474 de euro, iar cea mai scumpă în Estonia, 613 euro. 

 
 
 

În privinţa preţului cu taxe, România se află pe locul al doilea în UE cu cea mai ieftină benzină, preţul fiind de 1.068 de euro pentru 1.000 de litri, fiind depăşită doar de Bulgaria cu 1.043 de euro. Cea mai scumpă benzină cu taxe este în Olanda, unde preţul este de 1.585 de euro pentru 1.000 de litri de benzină. Media europeană este de 1.390 de euro. 

Click pentru a mări

În privinţa taxelor din preţul benzinei, în ţara noastră acestea reprezintă 50%, România fiind astfel pe primul loc în UE în ceea ce priveşte ponderea acesteora. La polul opus se află află Olanda cu 66%. 

Claudiu Conţanu, Chief Trading&Supply Chain Officer, KMG International arată care sunt costurile ce sunt incluse în preţul combustibilului: „Noi cumpărăm ţiţeiul la preţul pieţei în portul din Rusia, apoi avem costul transportului, al terminalului, pierderile de rigoare, schimbul valutar, stocurile de siguranţă (costuri operaţionale). Un alt motiv sunt biocomponenţii. Procentul de biodisel a crescut cu 30% în ultimii ani. Ca să nu mai vorbesc de scandalul cu RCA, care influenţează costul cu logistica. Un alt element foarte important sunt investiţiile pe care le-am făcut şi care trebuiesc recuperate în timp”.

 

Sursa: mediafax.ro

Domenii precum IT, BPO, producţie sau retail au înregistrat un număr semnificativ de angajări în 2016, în timp ce candidaţii au găsit cu greu un loc de muncă în agricultură, istorie şi geografie, potrivit datelor transmise de Smartree.

Anul trecut, domenii precum IT, BPO, producţie şi retail au condus în topul industriilor care au oferit cele mai multe locuri de muncă. De asemenea, automotive, logistică şi medical sunt alte segmente unde candidaţii nu au fost nevoiţi să caute prea mult un job”, a declarat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

Conform companiei, trendul recrutărilor pe aceste segmente se va păstra şi în 2017.

În ceea ce priveşte cele mai bine plătite poziţii, în funcţie de industrie, în 2016, domeniul software a rămas pe locul întâi în top, însă nu departe de automotive unde, pentru funcţii specializate, precum ingineria mecanică, sunt oferite salarii foarte atractive.

„Pe lângă remuneraţia oferită, companiile au lărgit gama de beneficii, incluzând o varietate de alte noi facilităţi care pot motiva oamenii. Drept urmare, pe lista de noi beneficii se află de la clasica asigurare medicală, abonamente la sălile de sport, până la săli de relaxare la birou, grădiniţe pentru copiii angajaţilor, programul flexibil, inclusiv posibilitatea de a lucra de acasă, abonamentele la biblioteci sau alte activităţi sociale”, a mai spus Raluca Peneş.

În topul oraşelor cu cele mai multe angajări anul trecut se află Bucureştiul, Cluj-Napoca şi Timişoara. La polul opus, zona de Est a ţării înregistrează cea mai mică dezvoltare, din cauza faptului că este regiunea cel mai puţin industrializată. Totuşi, aceasta s-a remarcat, în 2016, prin propunerea de proiecte de relocare, în special în vestul ţării.

„Companiile au avut adevărate dificultăţi în a găsi angajaţi, mai ales în producţie, în zona de Vest a ţării, aşa că au optat pentru relocarea unor angajaţi aflaţi în judeţele din Estul sau Nord-Estul României”, a mai afirmat reprezentanta Smartree.

Dezvoltarea economiei şi atragerea de noi investitori în ţară sunt principalii factori care au dus la evoluţia pieţei de muncă. Numărul locurilor de muncă a crescut, comparativ cu alţi ani, prin prisma companiilor multinaţionale care au intrat în România, în special pentru tinerii absolvenţi aflaţi la început de carieră.

„În 2016, piaţa forţei de muncă s-a resimţit ca fiind una mult mai dinamică decât în 2015, atât din punct de vedere al angajatorilor, cât şi al angajaţilor. Din păcate, însă, companiile nu au fost pregătite să prevadă, să asigure şi să menţină necesarul de personal. Astfel, angajaţii din anumite industrii s-au văzut în situaţia de a primi oferte de la mai multe companii, în acelaşi timp”, a continuat Raluca Peneş.

Totodată, din cauza deficitului şi a fluctuaţiei de personal, dar şi pentru a reuşi să asigure volume mari de angajaţi în intervale scurte de timp, departamentele de HR au fost nevoite să accelereze procesele de recrutare. În acelaşi timp, organizaţiile au început să fie tot mai deschise şi mai receptive la programele de retenţie şi de fidelizare ale angajaţilor interni.

„Trendul de creştere al pieţei muncii va fi prezent şi în 2017. Multinaţionalele care şi-au făcut anunţată intrarea pe piaţa din România vor avea nevoie de foarte mult personal, se va recruta masiv”, a încheiat Raluca Peneş.

Compania Smartree activează în România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu.
 
 

Compania Omniasig, asiguratorul agenţiei de turism FUNTRIP, care nu şi-a mai îndeplinit obligaţiile faţă de clienţii care îşi achitaseră serviciile turistice, îi anunţă pe cei păgugiţi cum să procedeze ca să-şi recupereze banii.

“Confirmăm ca Agenţia FUNTRIP SRL a încheiat cu societatea noastră o poliţă de asigurare privind rambursarea cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de turist în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism, polita fiind valabilă în perioada 03.03.2016, iar suma asigurată fiind de 50.000 de dolari americani, în conformitate cu prevederile legale”, se arată în răspunsul trimis de compania de asigurări Omniasig.

Obiectul prezentei poliţe de asigurare este acoperirea de către asigurator a riscului de neplată a debitului pe care îl are asiguratul faţă de turişti (beneficiarii asigurării), cauzat de neexecutarea integrala sau parţială a contractelor de comercializare a pachetului de servicii turistice încheiate cu aceştia, în cazul insolvabilităţii sau falimentului asiguratului.

Persoanele păgubite vor trebui să contacteze OMNIASIG la numărul 021-9669 pentru avizarea daunelor şi pentru întocmirea dosarelor de daună cu documentele justificative necesare.”

Omniasig nu a precizat dacă până la această data există solicitări din partea persoanelor păgubite.

Reamintim că, Ministerul Turismului, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, că a primit, până în prezent, 11 sesizări din partea turiştilor cu privire la neprestarea serviciilor turistice de către agenţia Funtrip World. Reprezentanţii ministerului au constat că agenţia nu mai funcţionează la sediul pentru care s-a emis licenţa de turism.

În urma sesizărilor primite la Ministerul Turismului, reprezentanţii Direcţiei Generale Autorizare şi Control Turism au efectuat în data de 01.02.2017 un control la sediul Agenţiei de turism FuntripWorld, în strada Maiorului, nr.16, sector 2, Bucureşti.

Astfel, la controlul efectuat, s-a constatat ca agenţia de turism nu mai funcţionează la sediul pentru care s-a emis licenţa de turism, drept urmare a fost întocmită Nota de constatare nr.1565/01.02.2017.

"Menţionăm că agenţia de turism Funtrip.World deţine poliţa de asigurare Nr. 43786/02.03.2016 privind rambursarea cheltuielilor de repatriere şi/sau a sumelor achitate de către turist, în cazul insolvabilităţii sau falimentului agenţiei de turism, emisă de către Omniasig S.A. pentru suma de 50.000 dolari americani, valabilă până la 02.03.2017, conform datelor deţinute în acest moment de către Minister. În conformitate cu art.45 din O.P.A.N.T. 65/2013 şi ca urmare a faptului că operatorul economic în cauză nu a solicitat încetarea definitivă a activităţii la sediul respectiv, a fost transmisă catre S.C. Funtrip S.R.L. o Notificare prin care acesta a fost invitat la sediul Ministerului Turismului în vederea prezentării documentelor agenţiei de turism. În cazul neprezentării, dupa 15 zile de la data primirii notificării prin scrisoare recomandată, licenţa de turism se retrage din oficiu", se arată în răspunsul Ministerului Turismului.

Până în prezent au fost primite la Ministerul Turismului un număr de 11 sesizări din partea turiştilor cu privire la neprestarea serviciilor turistice de către agenţie.

Deoarece nu s-a reuşit contactarea reprezentanţilor agenţiei, nu se cunoaşte în acest moment numărul total al turiştilor care au de recuperat sume plătite pentru excursiile ce nu au mai avut loc, şi nici totalul prejudiciului.

Ulterior retragerii licenţei de turism, toate sesizările primite vor fi transmise de către Ministerul Turismului spre Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru cercetare în vederea identificării elementelor constitutive ale faptei de înşelăciune, după caz, conform competenţelor legale.
 
 

Cele peste zece miliarde de euro care se vor strânge la în acest fond, vor intra în următorii patru ani în economie, urmând să fie construite un spital republican şi a opt regionale, autostrăzi, dar şi linii de căi ferate rapide. Se vor crea 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă.

Guvernul a anunţat că doreşte să constituie un Fond Suveran de Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

Conform Programului de Guvernare al PSD, se doreşte crearea unor noi instrumente de investiţii publice – Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului.

Obiectivul FSDI este de a stimula dezvoltarea economică prin investiţii în infrastructură şi companii strategice şi întărirea rolului statului prin administrarea adecvată a participaţiilor minoritare şi obţinerea de lichidităţi din emisiunea de obligaţiuni, valorificarea anumitor active, dividende şi alte surse atrase în proiectele de investiţii.

Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, urmează să fie creat un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, (în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol). Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. Urmează ca AVAS să se desfiinţeze. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român.

Modelele utilizate pentru înfiinţarea FSDI sunt cele ale fondurilor suverane din Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia.

În Programul PSD se arată că fondul va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 miliarde de euro. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum şi din veniturile provenite din emisiuni de obligaţiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparţinând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susţină economic (cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiţii sau investitori privaţi.

“Estimăm că 10 miliarde de euro vor intra în economia României în următorii patru ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren. Cele mai mari investiţii ale FSDI în următorii patru ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale. Valoarea totală finanţată din FSDI este estimata la 3,5 miliarde de euro”, se arată în Programul PSD.

Alte trei miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI împreună cu alte bănci internaţionale, BEI, BERD şi Banca Mondială, va construi în parteneriat public- privat autostrăzi pe care le va deţine pentru o perioadă de 30 ani şi care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilităţi pentru a le răscumpăra.

“Proiectele principale asupra cărora finanţatorii şi-au arătat interesul sunt acelea care se susţin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susţină necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Piteşti-Craiova, este prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor fi finanţate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată munţii între Transilvania şi Moldova (Târgu Mureş - Iaşi), o a doua autostradă prin Sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia şi Ţara Românească (Timişoara - Bucureşti), a treia, care să străbată munţii de pe Valea Prahovei (Comarnic - Braşov) şi o a patra care să unească Moldova cu Ţara Românească (Iaşi - Bucureşti)”, se arată documentul PSD.

În ceea ce priveşte calea ferată rapidă, finanţarea prioritară se va face pentru refacerea căii ferate şi modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcţia Vest - Bucureşti, Chişinău - Iaşi - Bucureşti, Bucureşti - Constanţa, Bucureşti - Braşov.

O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităţilor fabricilor existente.

“Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 miliarde de lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 miliarde de lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 miliarde de lei”, se estimează în Program.

De asemenea, se fac estimări şi în ceea ce priveşte locurile de muncă create: 850.000 de noi locuri de muncă cu normă întreagă. Dintre acestea, peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătăţii, prin cele nouă mari spitale care vor fi construite până în 2020, dar şi prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată ţara şi scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017. Iar în industrie se estimează că vor fi sectoare cu zeci de mii de angajaţi în plus: industria extractivă, industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria siderurgică, industria de armament şi de apărare.

O altă sursă bugetară foarte importantă, care împreună cu FSDI va genera peste 300.000 de noi locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene.

Se apreciază că, până în 2020, fondurile europene vor fi absorbite în proporţie de peste 72% (restul până la 100% va fi absorbit până la 31 decembrie 2023). Şi în educaţie va creşte numărul de salariaţi, în special ca urmare a construcţiei de noi creşe şi grădiniţe (2.500 ca număr) de către stat, cu prioritate în zonele în care spiritul antreprenorial este mai puţin dezvoltat şi în zone izolate.

“Ne punem mare încredere şi în atingerea obiectivului de a avea în România anului 2020 peste un milion de cetăţeni cu salariul brut mai mare de 1.000 de euro, făcând parte deci din clasa de mijloc, faţă de mai puţin de 200.000, cât sunt în prezent. În aceste condiţii, dar şi prin investiţiile masive ale statului, FSDI şi din fonduri europene, salariul mediu brut în România se va apropia în 2020 de 1.000 de euro. Concomitent, vom corobora şi cresterea nivelului salariului minim la cel puţin 1.750 lei în 2020, acesta atingând 44% din salariul mediu în 2020”, se arată în Programul de Guvernare al PSD.

 

 

Sursa: mediafax.ro

Economia României a crescut în anul 2016 cu 4,8%, arată datele tip „semnal” comunicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). În trimestrul IV din anul trecut, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 1,3% faţă de trimestrul III 2016 şi cu 4,7% faţă de acelaşi trimestru din 2015.

„Produsul Intern Brut în trimestrul IV 2016 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,3% comparativ cu trimestrul III 2016. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2015, PIB a înregistrat o creştere cu 4,7% pe seria brută şi de 4,8% pe seria ajustată sezonier”, se arată într-un comunicat al INS.

Comisia Naţională de Prognoză a estimat o creştere de 4,8% a PIB în 2016 atât în varianta de toamnă, publicată anul trecut, cât şi în varianta de iarnă, publicată la 20 ianuarie 2017.

Comisia Europeană a estimat, în prognoza publicată la începutul lunii februarie, că economia României ar fi avansat în 2016 cu 4,9%, iar Banca Mondială estima, în ultima sa prognoză (revizuită în scădere uşoară), o creştere de 4,7 % în 2016 pentru România.

„Seria ajustată sezonier a PIB trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii seriilor brute ale PIB trimestrial pentru anii 2014-2015 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2014 – varianta definitivă, 2015 – varianta semidefinitivă) şi a includerii estimărilor pentru trimestrul IV 2016”, precizează INS.

Astfel, rezultatele trimestrului I 2016, comparativ cu trimestrul IV 2015, au fost revizuite de la 1,5% la 1,3%, iar rezultatele trimestrului III 2016, comparativ cu trimestrul II 2016, au fost revizuite de la 0,6% la 0,5%. „Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile”, mai arată INS.

 

 

Sursa; mediafax.ro

Protestele din Piaţa Victoriei sunt manifestări democratice şi nu instabilitate politică, a declarat Francois Bloch, noul director general al BRD. Acesta a spus că este greu să separi persoana fizică de cea de reprezentant al unei corporaţii, referindu-se la Steven van Groningen, şeful Raiffeisen.

“Este dificil să disociezi postura de persoana fizică de aceea de reprezentant al unei corporaţii. Este greu să te rupi", a declarat joi Francois Bloch, noul director general al BRD. Acesta a răspuns astfel la o întrebare legată de prezenţa lui Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank, în Piaţa Victoriei, alături de manifestanţi.

Francois Bloch a spus că “Ceea ce vedem acum sunt manifestări democratice şi nu vorbim despre instabilitate politică”.

“Pentru clienţii nostri este importantă stabilitatea politică şi economică pentru a-şi putea pregăti planul de investiţii”, a adăugat directorul general al BRD.

Reamintim faptul că, prezenţa în Piaţa Victoriei a preşedintelui Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, l-a nemulţumit pe Liviu Dragnea, care a criticat faptul că persoane din conducerea multinaţionalelor, cum ar fi preşedintele unei bănci străine, au ieşit în stradă.

În replica, van Groningen a scris pe contul său de Facebook că prezenţa sa la protestele din Piaţa Victoriei a fost o decizie personală şi că, înainte de a fi preşedinte de bancă, este tată şi îi pasă de viitorul copiilor lui şi al ţării în care locuieşte.

Sursa: mediafax.ro

Protestele continuă, dar nici proiectele de lege incriminate nu sunt retrase şi nici ministrul de justiţie nu dă înapoi. Economia nu înregistrează şocuri, dar dacă se ajunge la confruntare deschisă, situaţia se poate degrada sever şi rapid, spun economiştii. Prelungirea incertitudinii este cel mai prost scenariu, scrie Ziarul Financiar.

Ordonanţa de urgenţă 13/2017 adoptată în sea­ra zilei de marţi, 31 ia­nuarie 2017, a fost re­tra­să, dar, cum multe lu­cruri au fost lăsate în suspensie – mi­nis­trul justiţiei este încă în funcţie, deşi pre­mierul spunea că „va plăti“, preve­deri ale ordonanţei incriminate au ajuns, ca într-o farsă din misterele medievale, în chip de proiect de lege la CSM, pro­iec­tele privind amnistia sunt încă în Parla­ment şi nu au fost retrase - protes­tele continuă. Iar premierul Sorin Grin­dea­nu susţine: ”Nu demisionez. Există o moţiune de cenzură în Parlament care se votează joi. Acesta este singurul mod democratic de a schimba guvernul“.

Cei care continuă să iasă în stradă spun că demersul lor nu a fost dus la ca­păt şi cer mai multe schimbări – a guver­nu­lui şi chiar a liderului PSD Liviu Dragnea, scrie Ziarul Financiar.

În toată această perioadă de criză, economia s-a dovedit a fi solidă. Ieri, leul s-a întărit faţă de euro, analiştii afirmând că situaţia macroeconomică, dar şi conjunctura externă favorabilă sunt cauzele care au susţinut leul. În aceeaşi vreme, randamentele la titlurile de stat au continuat să crească, dar fără să indice vreo criză, iar bursa este pe verde.

„Dacă lucrurile se opresc aici şi se va ajunge la o concluzie – o demisie a unui ministru, o schimbare de guvern sau o cale de mijloc între acestea două – care să-i facă pe protestatari să dea îna­poi, atunci economia nu va avea de su­ferit. Dar scenariul se poate dete­rio­ra dacă se ajunge la confrun­tare, iar la confruntare se poate ajunge dacă gu­vernul încearcă, de pildă, să intro­ducă pe alte căi prevederile contestate din Codul penal“, comentează econo­mistul Laurian Lungu.

Într-o astfel de ipoteză, arată el, economia va avea de suferit, stabilitatea se va deteriora puternic şi rapid, pentru că riscul politic va deveni unul major. S-ar putea întâmpla ce s-a întâmplat în Polonia acum un an şi jumătate când situaţia s-a degradat puternic imediat după alegeri.

CITEŞTE CONTINUAREA PE ZIARUL FINANCIAR

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se reuneşte marţi la Palatul Cotroceni, discuţiile vizând bugetele instituţiilor ce ţin de siguranţa naţională.

Este prima şedinţă CSAT la care participă membrii cabinetului Sorin Grindeanu, în plin scandal legat de proiectele privind graţierea şi modificarea Codurilor penale, precum şi după dispariţia lui Sebastian Ghiţă. Astfel, din noua structură CSAT fac parte ministrul Apărării Naţionale, Gabriel-Beniamin Leş, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Daniela Dan, ministrul de Externe, Teodor-Viorel Meleşcanu, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, ministrul Economiei, Alexandru Petrescu, ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan. La şedinţă mai participă directorul Serviciului Roman de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

''Proiectul de buget pentru instituţiile din domeniul securităţii naţionale, transmis de către Guvern, a fost primit, în această după-amiază, la Secretariatul CSAT. În acest sens, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a dispus convocarea cu celeritate a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru marţi, 31 ianuarie a.c., ora 12:30, în vederea analizării proiectului de buget'', se arată în comunicatul transmis vineri de Administraţia Prezidenţială.

Discuţia va avea loc în contextul în care au avut loc schimburi de replici pe tema bugetelor instituţiilor care ţin de siguranţa naţională, preşedintele Klaus Iohannis fiind nemulţumit de construcţia proiectului de buget.

''Atrag atenţia că această abordare privind construcţia bugetară nu dovedeşte responsabilitatea pe care, ca ţară şi ca stat, ne-o impun angajamentele politice şi instituţionale asumate, precum şi riscurile şi vulnerabilităţile existente în actualul context de securitate, regional şi internaţional. În acest sens, asigurarea securităţii naţionale ar trebui să fie o prioritate absolută, şi nu orgoliile politice de moment. Intenţia Guvernului de a reduce aceste bugete reprezintă un gest iresponsabil şi o gravă eroare. Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor, cu securitatea României. Reamintesc că, în baza cadrului juridic actual, proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT înainte de a fi aprobate de către Guvern. (...) Când în joc se află interesul României, nu doar cel de azi, ci interesul nostru pe termen lung, scăderea bugetelor din domeniul securităţii naţionale ar însemna un atentat la siguranţa românilor'', a atras atenţia şeful statului, referindu-se la bugetul Ministerului Apărării Naţionale şi al serviciilor secrete, unde Guvernul a făcut tăieri.

Potrivit unor surse din PSD, Executivul va merge înainte cu proiectul de buget indiferent de rezultatul deciziilor din CSAT. Premierul Sorin Grindeanu a declarat, duminică seară, că Guvernul nu îşi va schimba punctul de vedere referitor la buget în şedinţa CSAT, afirmând că în calitate de şef al guvernului nu a cerut altceva decât ce s-a întâmplat acum un an.

"Noi n-am cerut altceva decât ce s-a întâmplat acum un an, nu tratament diferit, şi poate că acel comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, de după şedinţa de guvern, a indus în eroare foarte multă lume. Ca date de intrare, lucrurile stau în felul următor: în 2015, în 9 decembrie s-a ţinut şedinţa de guvern, fără aviz CSAT, în care s-a adoptat proiectul de buget şi a fost trimis în Parlament. În 10 decembrie a fost CSAT. Tot ceea ce am sperat eu, ca şef al guvernului, am sperat la un tratament egal cu cel de anul trecut. Să pot să trimit spre Parlament bugetul (…) ", a spus premierul Sorin Grindeanu, la Antena 3.

Şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat săptămâna trecută că avizul CSAT este consultativ.

Potrivit legii de organizare, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri prin consens, hotărîri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. CSAT avizează şi proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Potrivit unei decizii CCR din 2008, ''nici prevederile constituţionale ale art. 119, invocate în susţinerea cererii, referitoare la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care «organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii» , şi nici vreun alt text constituţional nu se referă la avizarea actelor normative iniţiate sau emise de Guvern, în sensul condiţionării emiterii lor numai după obţinerea vreunui aviz''.

În prima variantă de buget, publicat pe 23 ianuarie, SRI avea alocat un buget de 1,88 miliarde de lei, dar în proiectul actual acesta a scăzut la 1,70 miliarde de lei. Pentru 2016, SRI a avut un buget alocat de 1,85 miliarde de lei, în creştere cu 19,37% faţă de 2015, când bugetul a fost de 1,55 miliarde de lei.

Ministerul Apărării, în schimb, a primit 16,3 miliarde de lei prin noua formă a proiectului de buget, faţă de 11,02 miliarde de lei în vechea formă. Bugetul Serviciului de Informaţii Externe (SIE) nu a fost modificat, rămânând la 247,06 milioane de lei. Administraţia Prezidenţială, de asemenea, are un buget redus de la 46,3 milioane de lei în forma iniţială la 41 de milioane de lei în forma actuală.

 

Sursa: mediafax.ro

Compania Electrica are o expunere de 36,3 milioane lei aferentă clientului său Transenergo, firmă care a cerut recent intrarea în insolvenţă, conducerea celui mai mare jucător din domeniul distribuţiei şi furnizării de energie electrică aşteptându-se la un grad scăzut de recuperare a sumei respective, potrivit unei declaraţii semnate de directorul general al Electrica SA, Dan Cătălin Stancu.

”La data de 27 ianuarie 2017, Electrica SA are pe segmentul de Parte Responsabila cu Echilibrarea, o expunere de 36,3 milioane RON aferenta clientului sau Transenergo. Ca urmare a solicitarii de intrare in insolventa a clientulului, in timp ce ELSA si un alt jucator de pe piata au depus de asemenea cerereri separate de deschidere a procedurii de insolventa a acestuia, conducerea se asteapta la un grad scazut de recuperare din valoarea totala a expunerii”, se precizează în anunţul publicat marţi la BVB.

Recent, piaţa energetica romaneasca a intrat intr-o etapa turbulenta, care a avut ca rezultat cresteri semnificative ale consumului de energie electrica si a preturilor de pe piata, ambele atingand maxime istorice, conform ZF.

Transenergo COM, al patrulea cel mai puternic trader de energie din Romania, un business de 1,35 mld. lei (300 de milioane de euro), şi-a cerut pe 17 ianuarie insolvenţa. Datele de la Registrul Comerţului arată că în spatele traderului de energie Transegero COM se află Nelu şi Rada Coman, cei doi fiind totodată şi cei care au adus pe plan local branduri precum Valentino sau D&G, unele dintre cele mai cunoscute mărci din industria luxului. O decizie în acest dosar urmează să fie luată pe 1 februarie, potrivit datelor publicate pe site-ul Tribunalului Bucureşti.

In acest context, clienţii alimentaţi cu energie de Transenergo COM, care aveau punctele de consum în reţeaua de distribuţie administrată de Electrica Transilvania Nord, au fost preluaţi începand cu 12 ianuarie de Electrica Furnizare, filiala de furnizare a energiei electrice din cadrul grupului Electrica.

În paralel, Electrica SA a anunţat două schimbări la nivelul conducerii, aprobate la şedinţa CA din 27 ianuarie, respectiv revocarea Directorului Executiv al Directiei Coordonare Vanzari si numirea unui nou director executiv Distributie.

Astfel, Ramiro Robert Eduard Angelescu a fost revocat din calitatea de director executiv al Directiei Coordonare Vanzari al SE Electrica SA, iar Livioara Sujdea a fost numită în funcţia de Director Executiv Distributie, incepand cu data de 1 februarie 2017.

O parte dintre clienţii Transenergo COM, trader de 300 mil. euro, trec în curtea Electrica Furnizare după ce firma şi-a cerut insolvenţa

Clienţii alimentaţi cu energie de Transenergo COM, care aveau punctele de consum în reţeaua de distribuţie administrată de Electrica Transilvania Nord, au fost preluaţi începand cu 12 ianuarie de Electrica Furnizare, filiala de furnizare a energiei electrice din cadrul grupului Electrica.

Mutarea are loc în contextul în care Transenergo COM şi-a cerut insolvenţa, o decizie în acest dosar urmand să fie luată pe 1 februarie, potrivit datelor publicate pe site-ul Tribunalului Bucureşti.

În Romania există în acest moment opt zone de distribuţie, trei fiind administrate de Electrica, trei de italienii de la Enel, una de nemţii de la E.ON şi una de cehii de la CEZ. Distribuţia de energie reprezintă practic infrastructura, firele, stalpii şi staţiile de transformare, prin care electricitatea ajunge la consumatorul final. Serviciul de furnizare a energiei este livrat de mai multe companii, dar acestea au contracte de distribuţie încheiate cu unul dintre operatorii enumeraţi mai sus. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituţia a primit o informare de la Electrica privind încetarea din data de 12.01.2017 a contractului de distribuţie a energiei încheiat cu furnizorul Transenergo COM.

Citeşte continuarea pe ZF.

Arhiva Iasi TV Life

« February 2017 »
Mon Tue Wed Thu Fri Sat Sun
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28